Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Hágó Attila-Nándor: Descoperiri din neoliticul dezvoltat şi târziu din zona Careiului (jud. Satu-Mare)
22 HÁGÓ ATTILA-NÁNDOR ceramice, chiar §i о groapä ín profilul conductei de gaz, care indicä ín zonä о a§ezare neoliticä mai vastá. Descoperirile de pe Str. Esenin 2, 3 §i toporul provin din acea§i a^ezare. Astfel toporul de pe Calea Viilor poate cä apartine a§ezárii neolitice Pucolt, iar descoperirile de la fosta Crescätorie de porci, pe baza formei toporului de piatrá, se íncadreazá ín neoliticul tárziu. Descoperirile de la „Poligonul gränicerilor” sunt putine §i fragmentare (2 fragmente care provin din castroane). Piesele sunt farä Ornamente, astfel datoritá facturii ceramicii, artefactele se íncadreazá in neoliticul tárziu in cultura Herpály-Csőszhalom (?). Situl Berea-Dolláros este cunoscutá de múlt din diferite studii §i articole, zóna fiind cercetatä incá in a anii 60 a secolului trecut (Com§a 1963, 477-484; Com§a 1972-1973, 39-49; Páunescu 1963, 467-475). Cu ocazia acestor campanii au fost descoperite diferite fragmente ceramice ornamentate cu incizii §i pietate cu bitumen, incadrándu-le astfel in grupul Pucolt faza a H-а. Intre anii 1980-1990 au fost efectuate mai multe periegeze, prin care au fost descoperite fragmente női, unele ornamentate cu bitumen. In ultima perioadá (2006-2008) situl a fost reverificat prin cercetäri de térén de cátre dr. Németi János, Hágó Attila §i Romát Sándor, prin care au constatat cá majoritatea fragmentelor ceramice apartinánd grupului Pucolt provin din punctui Dolláros $i nu de la Sultész tag, cum s-а crezut mai inainte (cele douá puncte sunt foarte aproape). Hotarul comunei Resighea este putin cercetatä. Descoperirile din aceastä zonä provin numai din diferite lucräri (deniveläri, lärgiri de drumuri, plantatii, descoperiri incidentale etc.). Materialul neolitic adunat din cel douä situri sunt putine §i fragmentare, probabil apartineau unei gropi menajere. Fiindcä lipsesc fragmentele cu Ornamente sau fragmente tipice pentru о incadrare cronologicä, descoperirile din zóna lacului se pót incadra in neoliticul tárziu, iar fragmentele de la gara CFR, poate in grupul Pucolt faza tárzie (?). Zóna Moftinului Mare, care este situatá pe terasa Crasnei a fost intens locuitä in antichitate, avem descoperiri din epoca bronzului37, §i din a douá epocá a fierului38. Matériáiul adunat din profilul §antului, formele reconstituite, §i factura ceramicii íncadreazá artefactele in neoliticul tárziu. A^ezärile enumerate in acest articol au fost doar semnalate, cu exceptia sitului de la Berea-„Dolláros”, dar putem constata, cä unele zone au fost chiar favorabile pentru locuire in epoca neoliticä (Bödör-völgy, Moftinu Mare, zóna de periféria a municipiului). Privind descoperirile de materii prime §i de unelte litice, putem mentiona cä zona Careiului a avut relatii cu alte zone: Tokaj - Eperjes, sursä de obsidian; §imleul Silvaniei cu piatrá micasist; zona Barcäului pentru bitum, care a fost folosit la pictarea ceramicii a grupului Pi$colt. Un rol important au fragmentele de oase de animale de la punctui Carei - „Bödör-völgy”, unde intr-o groapä menajerä längä oasele de bovine $i ovi-caprine a fost descoperitä §i un fragment de craniu de cäine (Planta XVIII/5). ín concluzie putem afirma cä din cele zece descoperiri enumerate in acest articol, 4 se pot incadra cu certitudine in neoliticul dezvoltat, in grupul Pucolt faza mijlocie $i tärzie, iar in patru cazuri artefactele s-ar putea incadra in neoliticul tárziu, probabil in cultura Herpály - Csőszhalom. 37 Bader 1978, 126/60. 38 Németi 1999, 82.
