Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Körösfői Zsolt: Un complex al culturii Sântana de Mureş – Cerneahov în curtea cetăţii din Târgu Mureş
150 KÖRÖS FŐI ZSOLT ín ceea ce private dupondiusul, seria de asemenea monete emise ín timpul lui Hadrian2 este incadratä intre anii 134-138, apartine monetäriei Roméi §i considerata totodatä a fi destul de limitata numeric3. Se remarcä impreunä cu alte tipuri monetäre emise pe perioada domniei sale, in cazul seriilor dedicate provinciilor, prin accentui pus pe elementele caracteristice acestor provincii, cum este $i cazul de fata, in care femeia care portretizeazä Dacia poartä in mänä sabia curbatä dacicä (sica)4. Datarea §i functionalitatea complexului In ciuda faptului cä de pe §antierul arheologic numai complexui sus-numit este singura descoperire de tip Säntana de Mures - Cerneahov, nu ne permitem sä afirmäm cä in perioada respectivä aceasta a fost singura constructie din zonä, ci ar trebui sä о interpretäm ca о descoperire räzleatä: in aceastä zonä ar fi existat о constructie de suprafatä, mai greu sesizabilä pe cale arheologicä $i trebuie sä tinem cont de asemenea de constructiile ulterioare, din epoca medievalä §i modernä, care au deranjat perimetrul. Pe baza rezultatelor cercetärilor efectuate, se pare cä situl, in perioada migratiilor timpurii, a fost locuit о perioadä scurtä, fapt justificat de lipsa unui strat de culturä aferent perioadei in zonä. Referitor la functionalitatea complexului e greu de gäsit un räspuns lipsit de echivoc. Privind märimea, forma §i adäncimea complexului, nu-1 putem interpreta ca groapä menajerä sau de depozitare. !n cazul interpretärii sale ca locuintä, trebuie sä ne punem cäteva intrebäri: de ce lipse^te vatra, urme de gropi de stälpi, sau de ce nu a ie§it chirpici din umplutura complexului? Chiar dacä lipsa vreunui element mentionat nu poate oferi bazä solidä unei argumentatii arheologice, ar putea totu$i sustine cäteva dintre presupunerile noastre. Dupä pärerea noasträ, lipsa vetrei nu trebuie sä fie neapärat decisivä privind functionalitatea constructiei, pentru cä intr-un bordei adäncit in pämänt se mentine о temperaturä relativ constantä, iar pentru asigurarea incälzirii existä mai multe modalitäti. Chiar dacä nu este posibilä justificarea pe cale arheologicä, nu putem sä excludem posibilitatea ca aceastä constructie sä fi fost dotatä cändva cu о vaträ din piaträ, ulterior demolatä. Meritä sä amintim cä, in 2006, in coltul sud-estic al complexului, din umplutura sa a ie§it о micä grämadä de piaträ. Nu se §tie dacä a apartinut unei vetre demolate. Urmätoarele douä lucruri sunt mai degrabä chestiuni structurale, decät de ordin functional. Lipsa chirpiciului denotä inexistenta peretilor de lemn, de inteles in cazul unei astfei de constructie adäncä. Lipsa urmelor de stälpi se poate explica de asemenea cu adäncimea deosebitä a constructiei, in acest caz, acoperi^ul in douä ape a fost a§ezat probabil, direct pe pämänt. Dupä pärerea lui Boris Magomedov, locuintele adäncite in pämänt de obicei au formä ovalä, iar locuintele partial adäncite in pämänt au a formä pätratä5. In cazul interpretärii ca atelier, ne vom confrunta cu acelea^i intrebäri. ín privinta ni^elor realizate pe laturile scurte ale complexului, la о adäncime identicä: pe cea nordicä trebuie sä о interpretäm ca о treaptä de intrare, iar cea sudicä ar trebui sä fie un fei de raft. 2 Roman Imperial Coinage, vol. II, 447, nr. 850. 3 Roman Imperial Coinage, vol. II, 315 sqq. 4 Harold Mattingly, Roman Coins, London, 151. 5 Magomedov 1999, 71.
