Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/3. (2009)
Körösfői Zsolt: Un complex al culturii Sântana de Mureş – Cerneahov în curtea cetăţii din Târgu Mureş
Un complex al culturii Säntana de Muref - Cerneahov in curtea cetátii din Tärgu Mure§ 151 In cazul in care proeminenta nord-esticä a complexului era intrarea, urmele de stälpi ar putea apartine unui acoperi? a?ezat deasupra sa. Trebuie sä mentionäm cä la nord-est de complex n-am avut posibilitatea de a excava pämäntul, de aceea na ?tim dacä stälpii amintiti au avut perechi omoloage pe aceastä parte. Din gropile de stälpi nu a ie§it material arheologic databil, de aceea nu le putem lega cu sigurantä de complex. Suntem convinci cä lipsa elementelor obi?nuite la constructii din epoca migratiilor, respectiv functionalitatea complexului discutat rezultä din adäncimea sa neobi?nuitä. E posibil, sä fi fost groapa unei pivnite, care original a fost acoperitä cu grinzi de lemn, iar deasupra sa ar fi putut fi о locuintä de suprafatä. Dimensiunea, forma ?i lipsa instalatiei de incälzire ar putea fi argumente care sä sustinä destinatia de pivnitä. Lipsind elementele de constructie, complexui ar pute fie ?i о groapä simplä, groapä de lucru, sau de exploatare a argilei, de aceea presupunerile noastre sunt mai degrabä ipotetice, greu de dovedit arheologic. Datarea complexului, la fei ca si functionalitatea lui, este greu de precizat. Din umplutura sa omogenä au ie?it la ivealä vestigii arheologice din epoca preistoricä, respectiv romane ?i de tip Säntana de Mure? - Cerneahov. Din apropierea complexului dezvelit au mai ie?it materiale arheologice preistorice, dar vestigii din epoca romanä ?i din epoca migratiilor provin doar din complex. Acesta a täiat stratui preistoric, astfei se justificä prezenta fragmentelor ceramice modelate cu mäna, de culoare brun deschisä, decorate cu decor incrustat. Dupä contextui arheologic, ceramica finä, modelatä la roatä, de culoare ro?ie (in cäteva cazuri vopsitä cu ro?u), de facturä romanä este asociatä in complex cu ceramicä facutä la roatä, cenu?ie, lustruitä, cu decor in zigzag, tipic pentru cultura Säntana de Mure? - Cerneahov. Din cauza apropierii in timp sau chiar a coexistentei celor douä tipuri de ceramicä, ?i in lipsa unei stratificäri interne a complexului arheologic, nu se pot defini douä faze in cazul complexului discutat. Pentru complexui descoperit ín cetatea din Tärgu Mure? am gäsit analogii in aria esticä a culturii Säntana de Mure?, in nord-vestul Ucrainei de astäzi (perioada timpurie a culturii Wielbark in Volhynia), considerate a fi locuinte adäncite in pämänt6. ín nordul Europei, in apropierea locuintelor construite la suprafatä (de traditie germanicä) s-au descoperit constructii adäncite in pämänt la 1,5-2 m de la nivelul contemporan, care, in lipsa vetrelor, au fost considerate constructii anexe7. Dupä pärerea noasträ, ceramica cenu?ie, fragmentul de cutit cu lamä dreaptä ?i peduncul pentru fixare a mänerului scurt, de tip barbar reprezintä limita cronologicä superioarä in datarea complexului, in timp ce, fragmentele ceramice de tip roman, moneta din epoca lui Hadrian reprezentau limita inferioarä, cu о valoare de terminus post quem. Monete romane databile in secolele 2-3 d. Chr. au mai ie§it ?i din alte a?ezäri, cimitire de tip Säntana de Mure? - Cerneahov, cu observatia cä toate sunt din metal pretios (argint de obicei)8. Opinia noasträ este cä cele douä limite cronologice trebuie apropiate, accentuänd datarea tärzie, in epoca migratiilor timpurii a complexului. Proportia relativ mare a ceramicii de tip roman, respectiv moneta, impreunä cu ceramica barbarä, leagä complexui de faza timpurie a culturii Säntana de Mure? - Cerneahov, probabil la sfär?itul secolului al III-lea d. Chr. 6 Cerepin, locuintele 6 ?i 7 (Magomedov 1999, 71, Abb. 2775). 7 Magomedov 1999, 74. 8 Monedä perforata din argint din mormäntul 1. de la Rugäne^ti, datatä in vremea lui Marcus Aurelius, folositä ca pandantiv (Székely 1974, Körösfői 2009). Birlad „Valea Seacä”, douä monede din locuintä 8: Faustina (140- 161), fig. 32/1., Lucilla (164-169), fig. 32/2.
