Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Muzeologie, proiecte, pedagogie Muzeală
Etnografie 441 APLICATII DE PEDAGOGIE MUZEALÄ INITIATE DE MUZEUL DE ETNOGRAFIE §1 ARTÄ POPULARÄ DIN TÄRGU MURE§ Livia MARC Consideratii privind importanda pedagogiei muzeale in sistemul educational Pedagógia muzealä face parte din multiplele modalitäti de invätare §i educare a omului contemporan doritor de cunoa§tere dar in acela§i timp §i de divertisment cultural. Omul societátii contemporane se dovede§te §i un consumator de act cultural. Muzeul ca institute publica de cultura, de cercetare, achizitionare, colectare, restaurare, conservare §i valorificare a patrimoniului cultural national trebuie sä räspundä §i cerintelor de educare §i divertisment cultural al unui public cät mai larg, mai diferentiat dupä criterii de värstä, pregätire profesionalä, pasiuni. A§a cum о multitudine intreagä de cuno§tinte §i de atitudini culturale pot fi difuzate in rändurile publicului prin muzeu, in aceia§i mäsurä muzeul trebuie sä se facä cunoscut §i trebuie sä determine о anumitä atitudine de opinie fatä de institutia muzealä, de patrimoniul säu cultural, fie material sau imaterial pe care il detine in colectiile sau spatiile sale. Dacä publicul rämäne un consumator gräbit §i inconstant, neinteresat de activitatea muzeului, de dezvoltarea §i progresele acestuia, atunci nu constituie un public receptor capabil sä stimuleze aceastä activitate §i sä о sprijine. Din acest motiv trebuie determinatä о atitudine pozitivä - §i prin pedagógia muzealä - de respect §i de apropiere fatä de patrimonial cultural ca factor de imbogätire spiritualä a vietii omene§ti. In ultimul timp se discutä tot mai mult despre rolul muzeului in societate, despre comunicarea in muzeu, despre modul de interpretare a patrimoniului, despre cre§terea interactivitätii muzeului cu vizitatorii §i intre vizitatori. Astfel, unul dintre elementele care revin in dezbatere este mesajul muzeului, care trebuie sä tie unul interesant, stimulativ §i educativ. Cänd patrimoniul cultural este inteles ca factor constitutiv al vietii sociale, al culturii, este inclusä aid §i importanta acestuia ca element definitoriu al identitätii etno-culturale propri, cät §i toleranta §i respectui fatä de alte asemenea identitäti, interesül pentru cunoa§terea acestora, aprecierea lor ca factor de diversificare a formatelor culturale. Patrimoniul insä dacä este insuficient „explicat" publicului, poate deveni inexpresiv §i i§i poate pierde valoarea iar procesul educativ este
