Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
334 Mari sia XXIX Au existat §i la romäni forme de intr-ajutorare obligatorii care tree dincolo de granitele rudeniei. Singura diferentä intre formele de intrajutorare la romäni §i la sa§i sunt legate de practica scrisului, la romäni §i maghiari toate aceste forme de intr-ajutorare sunt reglementate in forma oralä, pe cänd la sa§i au existat de mai mult timp statute de reguli scrise. Claca existentä la romäni Si la maghiari inträ in categoria obligatiilor de intrajutorare dar nescrise. Organizarea breslelor oferä vecinätätilor sase§ti modele evidente. Se pare cä, §i la sa§i, in evul mediu era datoria rudelor sä asigure ultima impärtä§anie celui aflat pe moarte. Astfel la Saschiz rudele trebuiau sä asigure muribundului ultima impärtä§anie, iar daeä neglijau acest lucru averea decedatului era mo§tenitä de breaslä §i nu de rude. 56 §i la maghiari existau mai multe tipuri de vecinätäti, astfel in ora§e, erau acélé „kalandos", societäti de ajutor pentru inmormäntare. Societätile "kalandos" sunt tipuri de solidaritate derivate din functionalitatea socialä traditionalä a breslelor §i din influenta practicii rurale a vecinätätilor.57 §i la romäni, in ora§e, in secolul al XIX-lea, erau a§a numitele „reuniuni de inmormäntare". Existä chiar §i in satele romäne§ti incercäri de constituire al unor astfel de reuniuni de inmormäntare prin intermediul preotilor.58 In satele maghiare din zona Tárnavei Mici primele asociatii de inmormäntare sau infiintat in a doua jumätate a secolului al XIX-lea: la Dämbäu, la Adämu§, Gogan, judetul Mure§.59 La secui se pare cä existau anumite forme de intr-ajutorare nescrise asemenea cu cele ale romänilor. Ca §i romänii, seeuii i§i organizau ajutorul reciproc, claca, bazändu-se pe obiceiuri, räspändidu-se pe cale oralä, in timp ce comunitätile säse§ti urmau legile scrise, vecinätatea.60 Chiar daeä vecinätatea nu era atät de dezvoltatä la secui ca §i la sa§i, se pare cä averea unei familii stinse era mo§tenitä de vecini, acel vecin care a ocupat pentru prima datä locul.61 In ceea ce prive§te ajutorul dat de rude sau de vecini la schimbärile din familie se pare cä avantajul apartinea rudelor, iar apoi urmau vecinii. Cu timpul rolul vecinätätii devine tot mai important: "este 56 Ferencz Pozsony, Vecinätätätile din Transilvania in Vecini §i Vecinätäti in Transilvania, coord.Vintilá Mihäilescu, Paideia, Bucure§ti, 2002, p.17 57 Mihaela Grancea, Emőke Csapó, Pcmrta "Marii Treceri" sau perspectiva asupra morfii reflectat de epitaful maghiar din cimitirul Házsongárd in Clujul secolului al XIX-lea in volumul Reprezentäri ale mortii in Transilvania secolelor XVI -XX, Casa Cärpi de §tiinjä, Cluj-Napoca, 2005 58 Marius Rotar, Moartea in Transilvania in secolul al XIX-lea, vol.ll 11 ipostaze ale mortii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2006, p. 655 59 Ferencz Pozsony, op.cit., p.40-42 60 Hajdú Farkas-Zoltán, Székelyek és szászok. A kölcsönös segítség és intézményei a széklyeknél és az Erdély szászoknál, (Secuimea §i sa§ii). Editura Mentor, Marosvásárhely(Tárgu-Mure§), 2001, p.167 61 Ibidem, p.168
