Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnografie 329 neamurile apropiate §i cei care au ajutat la inmormäntare primesc colac §i §tergar. In Valea Beicii, la §erbeni, judetul Mure§, mortui e spälat fie de cineva din familie fie de о femeie säracä, asta daca moare о femeie, daca moare un bärbat nu cheamä pe altcineva sä-1 speie ci obligatoriu il spalä cineva din familie. Oricum, cine spalä mortui nu are voie sä punä mäna pe mäncare timp de trei zile, pänä la inmormäntare, deoarece nu mai dospe§te aluatul de päine §i cél de cozonaci. La priveghi cei din familie stau treji tot timpul noptii, chiar dacä stau „cu rändu, sträinii pleacä mai repede.31 La Räzoare, in zona Cämpiei Transilvaniei, la groapä, "...cänd face popa dezlegarea, copiii, neamurile pun mäna pe copär§äu".32 Doliul este tinut in mod diferit, dupä gradul de rudenie cu cel mort, perioada de doliu cre§te pe mäsurä ce rudenia cu mortui este mai apropiatä. Vasilie Popp nota cä pruncii trebuiau jeliti trei luni, copiii mai mari §apte luni, adultii 40 de zile, pärintii pe copii §i copii pe pärinti un an de zile.33 Vasilie Popp subliniazä faptul cä la romäni existau „morminte de familie" (gentilicia) unde se inmormäntau cei care aveau legäturi de sänge apropiate §i „morminte individuale" (priva) destinate sträinilor sau celor care nu aveau nici rude sau urma§i. Mormintele de familie erau §i eie de douä feluri: colective §i individuale. Referitor la acestea remarcä urmätoarele: „... in general, valahii nu prea acceptä cu bucurie dacä rämä§itele cuiva sunt amestecate cu cele ale altcuiva. Cel múlt, atunci este permis a§a ceva, dacä era vorba despre о rudä apropiatä sau de о asemenea persoanä ce a avut legäturi mai speciale cu persoana decedatä, ca de pildä: pärintii, copiii, fratii gemeni, sotii cu sotiile sau, dacä se §tia faptul cä cei doi in cauzä s-au iubit foarte mult."34 Acest obicei s-а pästrat §i astäzi cänd sunt ingropati in acela§i mormänt sotia §i sotul de exemplu. Mormintele sotilor sunt astäzi dubie, mai largi decät cele individuale, §i inconjurate cu о singurä imprejmuire din ciment §i au un singur insemn. Chiar dacä nu sunt ingropati in acelasji mormänt, in general, cum este cazul in zóna Tárnavei Mari §i in alte zone ale judetului Mure§, mortii sunt a§ezati dupä legäturile de neam, längä pärinti, frati35. La Stänceni, Chendu, §i alte localitäti din judetul Mures se mai gäsesc incä cimitire familiale aflate in curtea sau grädina gospodäriei.36 In Atlasul Etnografie al Romäniei sunt mentionate о serie de 7 31 Informatii de la Vejean Maria, näscutä in 1928, localitatea §erbeni, judeful Mure§, 1996 32 Arhiva de Folclor, Filiale Academiei Romane, Cluj-Napoca, text mg.nr.0011649,1970 33 Ibidem, p.226 34 Ibidem, p.237 35 Informatii de la Burlea Valeria, porecla Valeria Stanii, näscutä in 1912, localitatea Mihai Viteazu, judetul Mure§, 1997 36 Observatii directe la Stänceni in 2007 Si la Chendu in 2008
