Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
330 Marisia XXIX localitäti din judetul Mure§ (Idicel Pädure, Luieriu, Ibáne§ti, Moi§a, Band, Cäpu§u de Cámpie, Valea Largä) in care se obi§nuia ínmormantarea in curte sau in grädinä la 1900 Si chiar la data anchetei, 1980: Idicel Pädure Si Valea Largä.37 De remarcat faptul unele din aceste localitäti nu sunt neapärat din zona montanä, unele sunt din zona Cämpiei Transilvaniei sau, cum este cazul localitätii Chendu, din zona Tärnavei Mici. In multe localitäti din judetul Mure§ regäsim gruparea mormintelor in cimitir pe familii: Rästolita, 1900-1980, Idicel Pädure 1900-1980, Ibäne§ti 1900-1980, Luieriu 1900-1980, Moi§a 1900-1980, Lechincioara 1900-1980, Valea Largä 1900-1980, Cäpu§u de Cimpie 1900-1980, Band 1900-1980, Vaideiu 1900-1980, Mihai Viteazu 1900-1980.38 Interesant este faptul cä organizarea cimitirului pe familii о regäsim §i la alte etnii din judetul Mure§. Astfel la sa§ii din Petelea regäsim aceea§i organizare a cimitirului pe familii.39 Cercetärile realizate in 1980 pentru Atlasul Entografic Roman au relevat faptul cä in 13 localitäti din cele cercetate in judetul Mure§ mortii era ingropati in cimitirele spitelor de neam: Rästolita (1900-1980), Vätava (1900- 1980), Ibäne§ti (1900-1980), Band (1900-1980), Luieriu (1900-1980), Sänmihaiu de Cimpie (1900-1980), Valea Largä (1900 - 1980), Cäpu§u de Cämpie (1900-1980), Vaideiu (1900-1980), Bolintineni, Adämu§, Mihai Viteazu.40 Pe längä rudenia de consangvinitate sau cea de afinitate, rudenia spiritualä sau rudenia religioasä joacä un rol aproape la fei de important la romäni. Rudenia spiritualä este in primul ränd о rudenie religioasä intemeiatä pe actul asistärii la botez sau la cununie. Inrudirea religioasä obtinutä prin actul asistärii la cununie nu este preväzut in vechile ränduieli canonice ale Bisericii dar s-а impus prin obicei, inrudirea aceasta fiind asimilatä cu aceea care se na§te din actul asistärii la botez. inrudirea religioasä de cununie nu este socotitä in toate bisericile ortodoxé ca rudenie adeväratä cum este socotitä nä§ia de la botez. Astfel in Bisericile ortodoxé grece§ti §i in cele slave, nä§ia de cununie nu genereazä relatii de rudenie, doar Biserica ortodoxa romána §i cea särbä ca §i о parte din Biserica ortodoxa hulgarä socote§te nä§ia de la cununie ca о formä de rudenie.41 Existenta а douä tipuri de na§i: de botez §i de cununie §i socotirea lor ca rude complicä 37Academia Romána, Institutul de etnografie §i folclor Constantin Bräiloiu, Állasul etnografic román, coordonator dr.Ion Ghinoiu, Vol.I. Habitatul, Editura Academiei Romane,BucureSti, p.97 38 Ibidem, p.103 39 Informatii de la Nagy Ecaterina, localitatea Petelea, data na^terii 1931, religia luteranä, etnia germanä, data interviului februarie 2008 40Academia Romänä, Institutul de etnografie §i folclor Constantin Bräiloiu, Atlasul etnografic román, coordonator dr.Ion Ghinoiu, Vol.I. Habitatul, Editura Academiei Romane, p.97 41 Ibidem, p.79, p.89
