Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
328 Ma risi a XXIX räma§i din familie sä uite mortui. Neamurile apropiate aruncä bani in groapä pentru plata vämilor, la groapä neamurile se freacä cu pämänt pe mäini ca sä nu le amorteascä mäinile §i apoi il aruncä peste sicriu. Pentru a „uita mortui", cäsenilor li se bagä täränä dupä cap, la groapä, §i acasä, cänd vin de la mormänt li se dä sita sä priveascä prin ea. La Serbeni, cineva din familie гире о bucatä de giulgi §i-l poartä cä "... zä§e cä dacä-1 poartä nu mai jiseazä mortu §i nu i-i fricä de mórt, §i pune mäna pe p§iorul mortului, il scuturä un pic, cä zä§e ca sä nu-i §ie fricä de mort".23 La Stänceni, in defileul Mure§ului, la groapä, neamurile se freacä cu pämänt pe mäini ca „sä n-amortascä mäinile".24 In Valea Gurghiului, la Or§ova, rudele trebuie sä se uite pe fereasträ, sä rupä о bucatä de giulgiu §i sä punä in ea usturoi §i cenu§ä „ca sä nu rämänä mortui in casä ". Rudele aruncä täränä in groapä, dupä ce s-au frecat pe mäini cu ea, ca sä nu le amorteascä mäinile, §i merg spre casä färä а se uita inapoi.25 La Serbeni, in Valea Beicii, ca sä uiti mortui, trebuie sä dai о farfurie de mäncare la un om särac pe geam, a doua sau a treia zi dupä inmormäntare.26 Ca sä nu le amoretascä mäinile "...la häi din casä, din familie pune tärnä dupä gät, zä§e ca sä uite mortui."27 Punerea täränii dupä cap constituie, dupä unii cercetätori, о inmormäntare deghizatä pentru а potoli supärarea mortului, dupä cum vechile popoare orientale i§i punea cenu§ä in cap, ca un fei de autoincinerare, pentru a inlätura räzbunarea spiritului mortului. In mod similar doliul se considerä cä era tot un fei de deghizare a rudelor mortului.28 Neamurile apropiate au rolul cél mai activ la inmormäntare indeplinind toate practicile importante in legäturä cu decedatul: intőre patui pe care a stat mortui, sparg vasul cu cenu§ä, dau pomana la inmormäntare. In mod obligatoriu rudele apropiate scot mortui din casä §i il due la cimitir. Vasilie Popp remarca faptul cä „sarcina ducerii mortului afarä apartine, in orice caz, rudelor de sänge, iar, daeä defunctui este complet sträin §i nu are nici un fei de rudä apropiatä, in acest caz, oricine putea duce la indeplinire aceastä indatorire.29 Rudele apropiate sunt ultimele care ii dau mortului särutarea cea de pe urmä30. La Stänceni, in defileul Mure§ului, numai 23 Informatii de la Grama Virginia, data najterii 1936, localitatea §erbeni, comuna Beica de Jos, 1996 24 Informatii de la Jingan Ileana, näscutä in 1936, localitatea Stänceni, 2007 25 Nicolae Bot, Obiceiurile de inmormäntare in Folclorul Vati Gurghiului in Marisia.Studii §i materiale. Arheologie-istorie-etnografie, 1977, vol.VII, Tg.Mure§, p.400,401 26 Informatii de la Vetean Maria, n.1928, localitatea §erbeni, judetul Mure§, 1996 27 Informatii de la Grama Virginia, n.1936, localitatea §erbeni, judetul Mure§, 1996 28 Ion H. Ciubotaru, Marea trecere. Repere etnologice in ceremóniáiul funebru din Moldova, Bucure^ti, Editura Grai §i Suflet, 1999, p.155-156, p.72 29 Obiceiuri de inmormäntare la romäniiardeleni. Vasilie Popp §idisertatia sa medicalä..., p.228 30 Ibidem, p.232
