Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
302 Marisia XXIX folosesc rromii, ca limba de comunicare §i relatii interetnice, toatä aceastä mare diveristate s-а format de-а lungul sutelor de ani, in procesul complex de adaptabilitate §i insertie socialä a rromilor, incepänd din epoca marilor migratii/nomadismul rrom, al epocii de robie §i cel al modelului modern de viatä adoptat de cätre comunitätile rrome, ca „variantä" socialä. Rromii s-au adaptat in tärile lor de adoptie, devenind cetätenii tärii respective, imprumutänd de la ace§tia limba, cultura, obiceiurile §i modelul lor de viatä. In cazul robilor boiere§ti sau cei mänästire§ti (a§a cum s-а intämplat cu majoritatea rromilor ardeleni sub ocupatia horthystä) ace§tia au devenit vätra§i - sedentari (rromi stabiliti in vetrele localitätilor), ceea ce a produs in cadrul acestor grupäri rrome, mari modificäri (de ordin genetic §i rasial), prin cäsätorii mixte de rromi §i alte neamuri rezultänd meti§i, care nu mai erau acceptati in totalitate nici de cätre rromi §i nici de cätre gagei. Ace§tia §i-au pierdut originea geneticä rromä, au renuntat in totalitate la limbä, port, traditie §i la träsäturile specifice rasei. Cunoa§tem о foarte mare diversitate de grupäri intraetnice rrome, care sunt autodepartajate prin meseriile traditionale ce le-au practicat strämo§ii lor. Aceastä mare diversitate de grupäri intraetnice rrome a creat, la fel, о mare diversitate lingvisticä rromä, exprimatä oral intr-o multitudine de dialecte §i regionalisme, puternic adaptate (prin imprumuturi lingvistice §i fonetice) limbii comunitätii care i-a acceptat §i adoptat in arealul säu sociouman. Fiecare grupare rromä (sau subgrupä) tine morti§sä demonstreze autenticitatea, originalitatea §i acuratetea rasei sale rrome §i a limbii rromanes ре care о vorbe§te, in timp се о altä grupä/subgrupä rromä este consideratä a fi departe de ceea ce se cheamä autenticul-original rrom. Cunoa$tem rromi nomazi, traditionali §i „moderni", fiecare dintre ace§ti cu grupele §i subgrupele lor, situändu-se (fiecare ín parte) pe cea mai inaltä scarä a valorilor originale, autentice, adevärate rrome in detrimentul celeilalte. Cea mai „involuatä" subgrupare rromä este consideratä ca fiind acea a cocälarilor, ce träie§te in zona Dobrogei, despre care se spune cä sunt total inadaptabili social, refuzänd in totalitate civilizatia. Dintre grupele/subgrupele rrome cunoscute amintim: Ursarii, zlätarii, arämarii, cazangii, aurarii, covätarii, ciurarii, lingurarii, rotarii, pieptänarii, cärämidarii, impletitorii de stuf §i papurä, corsärarii, corturarii, geamba§ii, oierii, agricultorii, magii §i ghicitorii. Urmeazä apoi grupa meseria§ilor (§colarizati sau nu) de о mare §i complexä
