Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnografie 303 diversitate, dupä cum diversa e lumea meseriilor, §i ín sfár§it cea mai evoluatä clasä, cea a läutarilor. „Diamantul" clasei sociale este clasa intelectualilor rromi apärutä §i auto/hetero-identificatä dupä 1918. Cäteva exemple din fondul fonetic rrom vor fi concludente: Cuväntul „gäleatä". Romii traditionali spun: „brad", „e dubel". Romii vorbitori de limba maghiarä spun „e vidre", de la „veder". Romii vorbitori de limba romána spun „gäleatä". Adverbul negativ „nu". Romii traditionali spun „ci". Romii carpatici/ardeleni spun „na". Cuväntul „inima". Rromii traditionali spun „о illo". Romii carpatici, ardeleni spu „ogi" Cuväntul „cärare, potecä". Rromii traditionali spun „xulavi" sau „margyali" (cuvänt derivat din „mardo", care inseamnä „bätut"). Rromii vorbitori de limba maghiarä spun „о oshfenis", de la „osfenyi". Rromii vorbitori de limba romänä spun „e cärearea". Exemplele ar putea continua in ideea demonsträrii diversitätii fondului lingvistic rrom. Cea mai apropiatä de limba veche, traditionalä, este cea folositä de grupärile/subgrupärile traditionale care §i-au tras obär§ia din neamurile nomade ale rromilor, cu toate cä §i aici s-au strecurat imprumuturi din alte limbi apartinänd etnicilor care i-au adoptat pe rromi. Indiferent de zona geograficä locuitä de rromi, din Románia sau de peste hotare, rromii se inteleg intre ei uzänd de un fond unic de vocabular propriu rromanes, ceea ce demonstreazä unicitatea limbii rromanes proprie rasei/etniei rrome. Rromii/tigani sunt о etnie/rasä distincä, unic §i inseparabilä. DIN LIRICA ORALÄ A RROMILOR CELYIMOS lek, te dui, te pale dui Dema-n dragon shukar mui Ke tro mui khandel shukar Sar e ruja dyande barr Lolyi phabai dyande barr Kikinaw tino mashkar Ciumidaw tre dui ushta
