Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
266 Marisia XXIX In practicile magice de stimulare a vänzärii erau puse sä actioneze §i a§chiile de la täietor, loc comun multor vräjuri, care erau tipate in cruci? peste animale sau peste desaga cu produsele ce erau duse pentru a fi vändute. Normal cä a^chiile au о simbolisticä aparte, sunt prezente in mai multe vräjuri, derivatä din simbolisticä arborelui din care erau täiate. Se §tie cä arborele este axa lumii care une§te cele trei niveluri ale cosmosului: cerul, pämäntul §i lumea subteranä.22 Repertoriul practicilor de dragoste näscocite pentru diverse scopuri: stimularea dragostei, despär{irea partenerilor, adunarea lor, ghicirea ursitului este infinit. Suscitä un interes aparte pentru cercetätor adusul pe sus al partenerului, practicä magicä de mare complexitate §i extrem de bine conservatä in spatiul investigat. Complexitatea vräjii ne este evidentiatä §i prin multimea ca agentilor magici, prin care se actioneazä vehiculul ritual, precum §i in categoriile variate de vehicul folosite pentru aducerea partenerului de la distantä. Dacä in Moldova vehiculul ritual pe care este adus partenerul este о präjinä sau о bucatä de trestie23, in Maramure§ acesta poate fi mätura, leasa, cociorva, etc. Antoaneta Olteanu enumerä printre instrumentele de lemn un par, cociorvä, melesteu, toate asimilate unui cal demonic trimis de cätre о vräjitoare sau chiar de persoanä, care are nevoie sä-§i aducä ursitul.24 Acelea§i complexitäti subscriu §i agentii magici folositi: apä, cärbuni, bolovani, surcele. Ei sunt supuji unui proces de preparare magic. Stropii de pe roata morii sunt fierti cu nouä pietricele. Urina era §i ea fiartä pe cärbuni. Pietrele erau aduse din toate vadurile räurilor. Lutul era luat de la morminte. Hainele ursitului erau sucite de nouäzeci §i nouä de ori indäräpt." Din mecanismul vräjii nu lipsesc obiectele vräjite, färä de care nu se pot efectua anumite operapi. Acestea sunt „cutitul de teacä" §i „cutitul de schijä". Se miza pe efectul magic datoritä constructiei lor speciale. Ambele unelte au mänerul preväzut cu mai multe inele, de culori diferite. „Cutätu" cu care il aduci ii anumit. Are on inel de alamä galbän, are unu ro§u, unu albastru. Mäneru §i täte cele is invräjbite." (Sarasäu) Sub actiunea agentilor magici §i a operatiilor efectuate de vräjitoare, ursitul, impotriva vointei lui se ridicä in aer de la locul de unde se aflä §i in stare de inconftientä merge de sus inspre ursitä, strigänd: „Apä! Apä! Apä!" Este väzut §i auzit de jos cum cere apä. Este coborät jos cu „cutitul de teacä" sau „cu schije" prin infingerea lui in pämänt, care se face incet pentru a nu se 11 Ivan Evseev, op.cit., p.34 23Tudor Pamfile, Dragostea in datinn tineretului román, Editura Saeculum, Bucurejti, 1998, p.162-163 24Antoaneta Olteanu, op.cit., p.477-478
