Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)

Cultură spirituală

258

Marisia XXIX

mai bunä räspändire §i cunoa§tere a repertoriului de vräjuri ale §ezatorii a contribuit §i valorificarea scenicä a folclorului acestui obicei. Foarte frecvent pänä la revolutie in vechiul festival „Cäntarea Romäniei".

Mentinerea in uz incä a unei game bogate de practici magice, cum ar fi cele de dragoste, cele de apärare a manei §i gospod áriéi, de combatere a furtunilor sau provocare a ploilor, se datoreazä credintelor in efectul lor. Vorbindu-se de „luatu mäträguniii pä räu", Maria Negrea din Once$ti ne märturisea „Numa-n picioare de i-o arunca, atunci sä sfádé §i era gata de bai. Sä despärte de familie. Era de haram. Era de räu in sat, batär c-o fost om de cinste. О ajuns de räs, dacä-i aduce mäträgunä §i i-o räpa pä räu. S-o intämplat hä, Doamne, c-o ajuns omu §i-n temnitä, cä i-o täpat-o pä räu." Relatändu-ne despre legarea bärbatului väduv cu bräcinarul mortului, Bilajcu Maria, 79 de ani, din Petrovu, ne-а avertizat: „Nu s-о mai insurat in veci. Nu-i insurat nici amu. Stä sängur acolo ca on urs." Relatändu-ne vraja de provocarea ploii, prin desfacerea räzboiului de tesut, performera ne spunea: „§i-atunci mintena§ ploua". Unele performere denumesc global credinta lor in efectele §i finalitatea practicilor magice: „täte aiestea is drepte, nu-s minciuni".

Dupä cum se §tie omul din popor a fost dintotdeauna preocupat de controlul fenomenelor naturii: ploaie, vänt, furtunä, grindinä, care

dezläntuite au efecte dezastruoase pentru viata individului §i a ob§tii satului. Anumite fenomene atmosferice, in acceptia performerilor no§trii trebuiau uneori provocate, alteori combätute. Ploaia detine pe aceastä linie un rol primordial. Seceta prelungitä putea compromite intreaga recoltä §i irosi truda depusä in lucrärile agricole. Omul din popor, afländu-se intr-o situatie liminalä, recurgea la magié. In spatiul investigat practicile magice de provocare „dezlegare a ploilor" se sprijinä pe simbolistica unor ustensile casnice: sul de räzboi, topor, astupätorul de la horn, precum §i pe obiecte din pänzä, precum basmaua, poalele de la costumul traditional, dar §i pe efectul unor plante comestibile precum räsadul de varzä, macul, etc. „Cänd era secetä mare luam boabe de mac, dar sä nu cure din el nici un bob §i-l täpam in fäntänä. Actele magice de producerea ploii, in care era pus sä actioneze macul, sunt mai räspändite in folclorul nostru §i au fost atestate la finele veacului trecut in Bucovina.2

Sub aspectui semnificafiei agentului magic, trebuie sä sublimem cä mäciulia macului figureazä mäciuca, atributul zeilor uranieni, iar sämänfa de

2 Adrian Fochi, Datini §i eresuri populare de la sfär$itul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucurejti, 1976