Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnografie 259 mac a fost pusä in legatura cu stropii de ploaie, considerati un fei de sämäntä a cerului.3 Provocarea ploii, prin punerea in apä a unei cruci din cimitir, de regula ruptä $i cäzutä la pämänt, furata §i a§ezatä in albia unui räu, face parte din categoria riturilor de ploaie strävechi, in care se miza pe simbolistica solarä a crucii, dar §i pe implicarea motilor §i a strämo^ilor in toate actele vietii umane. A§a cum aratä cercetärile, mo§ii §i strämo$ii detin un rol important in viata §i spiritualitatea comunitätii lor de familie §i de neam. Ei sunt invocati ori de cäte ori familia sau neamul sunt in primejdie.4 Faptul cä in unele sate, conform vechilor prescript» rituale crucea trebuia adusä §i pusä in apä de о femeie „curatä" (Mara) §i de „fete bäträne" (Leordina) tin de rosturile fertilizatoare §i agrare ale femeii, care de altfel a inventat §i agricultura. A$a ne putem explica §i implicarea femeii gravide in riturile de provocare a ploii, räspändite, nu numai in spatiul investigat de cätre női, ci §i in mai multe regiuni ale tärii. In riturile de provocare a ploii era pus sä actioneze $i räzboiul de tesut: „Cänd nu ploua sä stränje о tiarä §i merei §i desfäcei tiara aceie §i merei §i desfäcei tät di pä tiaru aceie §i tät di pä sulut tierii. §i-atunci mintena§ plouä." (Petrova) Adesea in riturile de provocare ploii se miza pe potentarea de cätre omul din popor a efectului magic, in care scop erau pu§i sä actioneze doi sau mai multi agenti magici. „Cänd nu ploua multä vreme, femeia lua §erinca (basmaua) §i chema cu ié ploaia. Zäce cä aduna norii cätä ié §i apói täpa nouä räsaduri de curechi in nouä fäntäni. Ritul miza pe simbolistica apei, dar §i a verzei investitä in popor cu func{ia de ordonare cosmogonicä, dar §i simbolistica firului §i pänzei, firul avänd functia de a asigura legätura dintre cosmos §i pämänt. Se crede in popor cä pe firele toarse de cätre féméi marti seara, impotriva unor interdictii legate de zilele säptämänii, värcolacii urcä la lunä §i о mänäncä.5 In satele de pe Valea Vijeului, microzonä arhaicä $i conservatoare, persistä pänä astäzi anumite practici, care prin elementele etnografice, care le contin ne certificä vechimea lor considerabilä. Capätä о importantä aparte uciderea §arpelui in riturile de ploaie: „cänd nu ploua, ne ducem §i omoram on $arpe $i il rädicam sus p-о crangä. Atunci §i ploua" (Petrova). Ritualul a fost atestat §i in Tara Chioarului, la Preluca Veche, unde cänd era secetä se 3 Ivan Evseev, Dicticnar de magié, demonologie §i mitologie romäneascä, Editura Amarcord,Timi§oara, 1998, p.242 4 Romulus Vulcänescu, Mitologie popularä., Editura Academiei R.S.R., Bucure^ti, 1976, p.256 5 Pamfil Biltiu, Maria Biltiu, Izvorul fermecat, Baia-Mare, 1999, p.319
