Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnograße 249 scrise din perspectiva lecturii, unde lectura se referä nu doar la actul „primer" (cititul), dar §i la acel act antropologic-hermeneutic, care se poate numi §i „lecturä explicativä"3. 2. Metacontextul analizei mele о reprezintä mai ales rezultate obtinute din cercetäri etnografice. Ideea de pornire о constituie simpla (dacä nu banala) experientä antropologicä, dupä care omul zilelor noastre, chiar §i din ceea mai traditionalä societate/comunitate, este silit aproape zilinic sä apeleze la scris (sau la texte scrise) pentru rezolvarea problemelor sale (vezi: KESZEG 1999. 5.). Paralel cu educatia §colarä, transformarea spatiului socialeconomic, migratia, aparitia §i birocratizarea institutiilor, desträmarea comunitätii omogene s-а lärgit folosirea/practicarea scrisului in rändul täränimii (ORTUTAY 1962, SZABÓ 1981, TÓTH 1996). In aceastä societate educatia §colarä a oferit posibilitatea scrisului, iar aparitia institutiilor statului a fäcut necesar ca unele interactiuni sä se sprijine pe ajutorul scrisului in loc de oralitate. Institutionalizarea accentuatä de la primele decenii ale secolului XX. a dus la diversificarea cäilor de comunicare §i in cultura popularä: in cea mai mare parte problemele locale se pot rezolva numai cu ajutorul scrisului. Iar aceastä schimbare are efecte semnificative asupra vietii locale. Cu problematica scrisului popular/cotidian mai multe discipline au inceput sä se preocupe in aceela§i timp. Reprezentantii folcloristicii au väzut ca „o nouä formä a folclorului" (vezi: KÜLLŐS 1989. 281-291.), scrisul (§i textele scrise) fiind abordate din perspectiva genurilor literare. Aceste cercetäri au concentrat asupra genurilor de texte, a cäror variantä oralä era deja de mult in centrul atentiei folclori§tilor (de exemplu culegerea cu titlul de Poezii populare in scrisorile de räzboiu ale soldatilor., sau BRAILOIU 1944.). A§adar aceste texte scrise sunt interesante (importante) datoritä faptului cä pe aceastä cale s-au pästrat texte folclorice, care acum cäteva decenii existau in oralitate, textele scrise fiind doar martori ai culturi orale pierdute (sau pe cale de pierdere). Motivatiile §i functiile scrisului, modul de utilizare, adaptarea scrisului la realitätiile culturii locale, relatia intre scris §i oralitate au rämas in afara cercetärilor. Produsele scrise au intrat din cu totul alt motiv in centrul atentiei istoricilor agriculturii. Una dintre primele lucräri apärute in literatura maghiarä de specialitate apartine lui János Varga, scrisä despre cronica (insemnärile) lui József Gyükér. In lucrarea sa pe längä prezentarea detaliatä a manuscrisului scoate in evidentä importanta sa documentarä din punct de 3 Aid prin dtit intelegem mai mult decät desdfrarea simplä a literelor, sau citirea simplä a textelor. Cititul aid se referä la modul de a te orienta (descurca) in lume (MANGUEL 1998.).
