Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
250 Marísia XXIX vedere a reconstituirii unei gospodärii tarane§ti de la sfár§itul secolului al IIIVX-lea -inceputul secolului al IXX-lea (VARGA 1964. 452^71.). In lucrarea sa Irén Bányai se apropie de subiectul scrisului din perspectiva muzeologiei. Cu toate cä §i ea puné accentui pe importanta documentara a documentelor (scrierilor) ce au fost realizate sau pastrate in cultura popularä, pe parcursul analizei documentelor descrie §i motivatiile pästrärii §i mo§tenirii lor. Aportul ceea mai maré a lucrárii sale reprezintä introducerea termenului de 'arhive familiale ce atrage atentia asupra faptului ca documentele, manuscrisurile pastrate de о familie alcátuiesc о totalitate care se poate intelege §i interpreta numai in contextui acestei totalitáti, tinánd cont §i de interdependent dintre ei (BÁNYAI 1973.116-171.). Pe lánga cercetarile mai sus mentionate in ultimii decenii au aparut női cercetari legate procesul de alfabetizare de la a doua jumätate a secolului al IXX-lea, care 1-au analizat §i functiile, ocaziile, spatiile §i riturile scrisului integrat in viata cotidiana. Analiza structuri §i rolului culturii populare scrise (KESZEG 1998. 589-628.) au inceput sub indreptarea cercetärilor legate de etnográfia vorbirii (HYMES 1962.) §i a teoriei obiectelor (Hofer 1983). In spatele acestor cercetari se afla íntrebari cum ar fi: care sunt actiunile de comunicare intr-o comunitate, care ín defavoarea oralitátii trebuie desfä§urate pe cale scrisä? Cät de räspändit este cercul de folosinta a actelor, documentelor scrise, §i a speciali§tilor locali a scrisului? Care sunt criteriile, pe baza caruia cineva devine „scriitorul" sau „poetul" unei comunitáti? Cum reorganizeazä acest Statut modul säu de viatä §i relatiile lui personale? Pot fi aceste roluri mo§tenite in interiorul familiei? Cum sunt integrate in viata, in stilul säu personal de a serie textele §i genurile preferate de generatiile anterioare? (vezi: KESZEG 1998. 589.) Intrebárile de mai sus intr-un fel creazä punctui de trecere la rezolvarea problematicii propuse, intr-u cát cercetarile mele (§i ale altora) demonstreaza ca aceste texte ocazionale scrise cu diferite scopuri utile pe parcursul transmiterii lor de la о generatie la alta se despart de contextui care le-а dat na§tere, §i datoritä acestei desprinderi (care de fapt ínseamná desprinderea de la traditia organicä, localá)4 devin obiecte frumoase, care meritä, sä fie pastrate: devenind obiecte memoriale. Pe de altä parte aceste texte devin un fei de lecturä pentru cei care le pästreazä: devin literature. Aceasta este posibil datoritä faptului cä noile generatii nu au experiente legate de realitatea in care aceste texte au fost compuse (scrise). Ei nu au de unde sä cunoascä regulile §i problemele generatiilor trecute, pentru 4 Din punct de vedere hermeneutic asat inseamnä cä acesta existä desprins de procesul prin care a fost realizat, §i cä de fapt este prezent doar prin faptul cä opera este ceea ce este (GADAMER 2002.231.).
