Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
248 Marisia XXIX Astfel lucrarea este un experiment, aflat la limita intre antropologie (etnografie) §i hermeneuticä, care pornegte de la premisa cä existä о parte semnificativä (texte populare/cotidiene scrise) a culturii* 2, la analiza cäreia ar putea pretinde ambele discipline mentionate mai sus, dar care pänä in trecutul apropiat nu a stärnit prea mare interes in rändul cercetätorilor. 1. Cercetärile mele concrete sunt legate de cultura popularä/cotidianä scrisä a unei localitäti de pe valea Mure§ului, Dumbrävioara. Pe längä identificarea §i distingerea diferitelor tipuri de texte §i analiza schimbärii lor de-а lungul deceniilor, mä preocupä analiza scrisului ca manifestare, a obiceiurilor, riturilor legate de seris, precum §i contextele §i functiile scrisului atät in perspectiva sincron cat §i din perspectiva diacronicä. Mä intereseazä scrisul ca instrument/tehnica §i ca text unde este prezent §i ce rol are in viata comunitätii cercetate? Ce functii secundare poate cäpäta datoritä pästrärii, mo§tenirii, folosirii §i (re)inerpretärii permanente? La analiza intrebärilor sus mentionate mä apropii din perspectiva rezultatelor cercetärilor etnografice §i antropologice, §i ca atare sunt interesat nu atät de continutul textelor, cät de uzul lor social, colectiv §i de consecintele acestuia. Ca sä fie mai dar: din punctui meu de vedere cartea care cuprinde autobiografia povestitoarei Klára Győri (1975) din Sic este mai putin interesantä decät discutiile ce au luat na§tere in rändul consätenilor ei legate de carte. Cu toate acestea (sau poate cä de aceea) in prezenta lucrarea voi incerca un mod de abordare diferitä (aproape contrarä): о analizä hermeneuticä a textelor populare/cotidiene scrise. Voi interpreta aceste texte analiza textelor (folcloristica) s-а näscut din literaturä, §i chiar §i dupä profesionalizarea sa a tinut legaturi stränse cu aceasta, mai ales cu literatura comparata (vezbVOIGT 1990.) §i cu teória genurilor literare (VOIGT 1979a, 1979b). Cercetärile biografice de asemenea au relatii foarte stränse cu istoria literaturii (GYENIS 1965., MÁTÉ 1923., SZÁVAI 1978. etc.) cu teória literaturii (DE MAN 1997., Helikon 2002/3., LEJEUNE 1975., 1980. etc.). Iar mai recent au avut loc foarte multe incercäri in vederea apropierii metodelor antropologiei §i cele ale literaturii (vezi: Helikon 1999/4., BICZÓ [red.] 2003., JAMES 1999., JAMES-GEORGE 1986.) - ca sä rämänem doar la exemple legate de relatiile dintre etnografie/antropologie §i literaturä. Totodatä trebuie mentionat §i faptul cä valorificarea metodologiei hermeneutice la analizele etnografice/antropologice nu este о inventie nouä. Sä ne gändim doar la lucrärile de istorie a religiilor a lui Mircea Eliade sau la metoda antropologului american Clifford Geertz (GEERTZ 2000.). 2 Sunt nenumärate definitiile (§i modelele de abordare) culturii, §i in cazul de fatä pornesc de la definitia lui Raymond Williams, care descrie cultura ca un fei de document, ca „totalitatea produselor ratiunii §i a imaginatiei, care inregistreazä amänuntit gändurile §i experientele omene§ti" (WILLIAMS 2002. 385.). In acest concept analiza textelor se face intotdeauna in relatie cu traditia §i cu societatea care dä na§tere operei (Idem). De aceea am tinut sä precizäm acest lucru, pentru cä definitia asupra culturii determinä §i metodológia §i intrebärile centrale ale cercetärii, adicä finalitatea §i rezultatele acestuia. Totodatä trebuie mentinut §i faptul cä acest concept asupra culturii, §i modelul de cercetare generat de aceasta nu este sträin nici teoriei lui Gadamer. Prin „natura trecut" a literaturii (GADAMER 1994.) se intelege ceva asemänätor. Dar aici putem aminti §i afirmatia sa, in care spune cä noi ne intälnim cu literatura in cadrul traditiei belletristice (GADAMER 2002.229.).
