Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
240 Marnia XXIX Nicula" de I.Apostol Popescu, "Icoana Romäneascä" de N.Iorga §i "Pictura täräneascä pe sticlä" de Iuliana §i Dumitru Dancu, pledez §i eu pentru opinia ultimilor cercetätori, in sprijin venind §i munca lor intensä de peste 20 de ani in tarä §i sträinätate referitoare la acest lucru. La romänii din Transilvania, tehnica picturii pe sticlä s-а grefat pe un ancestral fond de artä popularä de cea mai purä esentä (färä nici о influentä urbanä). Icoanele romäne§ti pe sticlä sunt creatia individualä, specific nationalä, a me§terului ivit din sänul täränimii, ca toti me§te§ugarii satelor, precum: olarii, cojocarii, cioplitorii in lemn, zugravii de biserici. Mesterül tárán este angajat in aceastä muncä cu toatä fiinta sa, cu tot sufletul, säu ceea ce ridicä aceastä meserie la rang de creatie. Credinta ortodoxä strämo§eascä, pentru täranul román, era deosebit de scumpä in acele timpuri de totalä asuprire nationalä, economicä §i socialä, §i mai ales, nevoia de apärare impotriva catolicizärii exercitate de Imperiul Habsburgic. Icoanele täranilor romäni din sec. al XVIII-lea §i al XIX-lea sunt expresia unei arte incärcate de toate sensurile §i corelatiile lumii reale §i a celei supranaturale. Dacä prima deosebire dintre tablourile pe sticlä apusene §i icoanele romäne§ti vizeazä calitätile artistice, marcänd diferenta dintre artizanatul me§te§ugäresc produs in serie §i artä täräneascä, creatie spontanä §i individualä, a doua deosebire se referä la continutul tematic §i iconografic, la sferele de culturä de care apartin stilistic. Intreaga picturä pe sticlä din Centrul Europei abordeazä tematica laicä §i religioasä, de esentä catolicä, iconografia lor fiind de traditie barocä. In schimb, Transilvania este singurul teritoriu unde icoanele pe sticlä adoptä iconografia ortodoxä de provenientä bizantinä. Aceastä pozitie aparte a icoanelor romäne§ti, in marea familie a picturii pe sticlä central-europene, dovede§te mai mult unitatea milenarä pe care a format-o romänitatea din Transilvania aflatä sub influentä artei occidentale, cu aceea din Tärile Romane, aflate sub influentä lumii bizantine. La dezvoltarea me§te§ugului, a picturii pe sticlä, un rol important 1-a avut aparitia mai multor gläjärii (sub influentä celor din Boemia §i Moravia), care vor dispärea incet, incet, sub concurenta märfii sträine, reziständ pänä in sec. al XIX-lea doar cele de la: Porumbacu de Sus, Bicsad §i Avrig. Sticlä fiind cälcatä manual, incä din sec. al XIX-lea, face ca imperfectiunile sticlei, suprafetei sale unduioase §i strälucitoare sä fie una din farmecele icoanelor transilvänene. Inceputurile picturii pe sticlä la romänii din Ardeal sunt cufundate intr-o beznä de nepätruns, acest me§te§ug fiind pomenit in documente foarte tärziu, in sec. al XIX-lea. Cert este cä tehnica picturii pe sticlä a apärut in
