Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnograße 231 PU§CATUL COCO§ULUI LA SA§I (DAS HAHNENSCHLAGEN) Livia RUSU Colonizati in Transilvania din secolul al Xl-lea pänä ín secolul al XIII- lea, in trei grupuri mari, in nordul, sudul Transilvaniei §i in Tara Bärsei, sa§ii au intemeiat aid primele ora§e fortificate in care s-au dezvoltat me§te§ugurile §i comertul. Dar majoritatea populatiei säse§ti era täränimea liberä care s-а statornicit in sate in§irate, inchise. Ace§tia au adus cu ei, sau, in unele cazuri, au preluat de la romäni §i maghiari, о culturä agrarä - obiceiuri legate de semänatul culturilor, recoltat, protectia culturilor, démoni ai culturilor, rituri de fertilitate, meteorologie popularä. in 1865, Wilhelm Mannhardt, discipol al fratilor Grimm care au initiat о culegere atotcuprinzätoare privind cultura spiritualä a poporului german, dar §i a popoarelor invecinate, a initiat un chestionar folcloristic-etnografic privitor la obiceiurile agrare, pe care l-а trimis in toate pärtile Germaniei, in Polonia, Austro-Ungaria, Elvetia, Franta, Tärile de Jos, Románia etc. Räspunsuri la acest chestionar a primit §i din localitäti din zona noasträ, respectiv din Uila, Bato§, Reghin, Ideciul de Jos, Dedrad. Manuscrisele sunt pästrate la Biblioteca de Stat din Berlin. Aceste räspunsuri se referä, in principal §i cu mai multe amänunte, la cununa de la secerat, cununä din spice de grau §i la lovirea (impu§carea) coco§ului. Mannhardt a arätat pentru prima data cä lovirea coco§ului este „un ritual de fertilitate adresat spiritului zoomorf al gräului" de§i obiceiul apare cu tótul desprins de ciciül recoltatului, al seceri§ului. Dar incä de la mijlocul secolului al XIX-lea a devenit doar un prilej de distractie a comunitatii sate§ti. Iatä informatia primita din Dedrad, aproape identicä cu cea din Roada§ (Bra§ov): „Inainte vreme era obi§nuit sä se loveascä coco§ul cu ochii legati - astäzi se practicä impu§carea coco§ului. De asemenea, mai demult se obi§nuia sä se loveascä a doua zi de Pa§ti, tot cu ochii legati, ouäle ro§ii". La Ideciul de Jós „impu§catul coco§ului, lovirea coco§ului ín cea de-a treia zi de Pa§ti, a fost in general obi§nuitä, insä acum apare numai räzlet, icicolo." In Reghin, „impu§catul coco§ului a doua zi de Pa§ti are loc tot mai rar" (Hanni Markel, „Cu privire..." pag.428).
