Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
232 Marísia XXIX ín arhiva Muzeului Etnografic Reghin, se pästreazä consemnarile informatiilor obtinute in urna cercetarilor in térén, din 1968, privind pu§catul coco§ului la Bato§ (etnograf Anton Badea, informator Szollner Mihai - 56 ani) obicei practicat a doua zi de Pa§ti. Conducätorul §i membrii fanfaréi se organizeazä, cumpärä trei coco§i din sat §i íi dúc la locul ales dinainte pentru pu§cat coco§ii. Prímül coco§ se leagá de picior §i se pripone§te la 100-120 metri. Tot satui, pe la orele 14, pornea la fata locului, sä asiste la spectacol. Dupä ce prímül coco§ era impu§cat, se lega al doilea, apói al treilea. Prima data trägeau insuratii §i pe urmä feciorii. Cél care impu§ca coco§ul trebuia sä pläteascä 10 litri de vin. Dacá nu-1 impu§ca, plätea numai cartu§ul. Dacä coco§ul era lovit, dar nu omorät, trägätorul trebuia sä pläteascä 5 litri de vin. Cel care impu§ca §i omora cocoful era ridicat de bárbati §i de feciori de trei ori in sus §i i se puneau penele de coco§ín pälärie. De la cámp se intorceau in ránd cate patru, cu fanfara cäntänd, urmati de tineretul §i toti oamenii satului. ínaintea fanfaréi mergeau cei care impu§caserä coco§ii, cu präzile in bät, tinute pe spate. Mergeau la casa fanfaréi §i acolo se vindeau coco§ii la licitatie ca sä strängä báni pentru petrecere. Coco§ii erau apói fripti §i mancati. Tineretul participa la petrecerea cu joc, iar restül oamenilor mergeau acasä. Cu ocazia anchetei sale in satui Uila, in anul 1969, muzeograful Mihail Mircea de la Muzeul Etnografic Reghin, consemneazä cä sa§ii din sat ar fi originari din §ieut §i din douä cätune, astäzi dispärute, ce se aflau la сса 2,5-3 km. ín timpul lui §tefan cél Mare, о molimä de ciumä ii face sä piece din sat §i sä se stabileascä in acest loc, care in limba germanä inseamnä „tabära din cämpie". Unde au fost cele douä cätune s-au gäsit urme: vase, unelte casnice etc. De asemenea, in §ieut sunt urme ce atestä о culturä säseascä. ín anii 1944-1945, majoritatea sa§ilor s-au refugiat, unii au revenit dupä räzboi, prin anii 1947-1948. íntre timp satui a fost colonizat cu romäni §i tigani veniti din alte párti. Profesorul Biri§ loan, directorul §colii din Uila, in lucrarea sa „Monográfia comunei Bato§" din anul 1985, in capitolul „Traditii §i obiceiuri", consemneazä cä a doua zi de Pa§ti la Uila se desfä§oarä obiceiul „ímpu§catul coco§ului". Tinerii feciori trägeau cu tepu§e din lemn cu värf ascutit, metalic, intr-un coco§ legat de un täru§. Era mare cinste pentru cel care-1 tintea. íntrecerea se desfä§ura in groapa din apropierea cimitirului, sub forma unei särbätori la care participa intreg satui. Lovirea coco§ului, ca §i competitia de cälärie pentru cununile de Rusalii, erau insotite de repertorii de cäntece executate de läutarii satului.
