Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
16 Marisia XXIX capätul de est, printr-o decro§are de 0,51 m, avänd absida altarului (pl. V. 1,2), delimitatä de iconostas §i de cele cinci laturi, cu о lungime totalä de 3,18 m, iar laturile de pornire avänd cäte 2,09 m aceea din sud §i 2,16 m aceea din nord, restul cäte 1,57 m, 1,53 m §i 1,47 m. Spre vest se aflä terminatia pronaosului (pl. VI. 1,2) in trei laturi, nedecro§atä, cu о lungime de 1,59 m, restul laturilor, de la sud spre nord, fiind de cäte 1,91 m, 2,15 m §i 2,12 m. ín interior, de-а lungul axei longitudinale, de la vest la est, se desfä§oarä cele trei spatii liturgice: pronaosul, naosul §i altarul. Cu о lungime de 3,92 m §i о lätime de 4,42 m, pronaosul are cele douä laturi paraleie in lungimi de cäte 2,40 m, iar cele trei laturi ce incheie forma poligonalä avänd lungimi, de la sud spre nord, de cäte 1,80 m, 2.03 m §i 1,90 m, pe latura sudicä fiind situatä intrarea. La capätul estic al pronaosului se aflä primezul, ca prim perete divizor care, pe axa centralä, dispune de un acces de 1,40 m inältime de la pragul inferior §i о lätime de doar 0,55m, ce se incheie printr-o deschizäturä in cere (pl. VII. 1) cu diametrul de 0,76 m, imprimändu-i forma unei gäuri de cheie. Lateral montantilor ce märginesc intrarea se aflä douä deschideri de cäte 1,57 x 0,60 m §i respectiv 1,04 x 0,48 m, ulterior create prin sectionarea bärnelor peretelui, pentru a permite femeilor care stau in pronaos (tinda femeilor) sä participe §i ele la desfä§urarea slujbei divine. Dupä acest perete divizor se desfäfoarä naosul, ceva mai spatios, cu о lungime de 5,15 m §i о lätime de 4,40 m. Luminarea naturalä a naosului se face prin intermediul a frei ferestre, de dimensiuni relativ mici. Pe peretele sudic se aflä douä ferestre: prima, aproape la mijlocul peretelui, in märimi de 0,46 x0,40 m, a doua, la cätiva cm distantä de peretele iconostasului, in märimi de 0,37 x 0,41 m. A treia fereasträ, aproape de acelea§i märimi se aflä pe peretele de nord al naosului. La capätul de est al naosului se aflä iconostasul, deosebit de alte asemenea dotäri prin existenta a doar douä inträri in altar, identice ca märime, de cäte 0,64 x 1,56 m, constituind incä un argument al vechimii monumentului (pl. VII. 2). Spre est se desfä§oarä altarul, mai redus ca volum, cu о lungime totalä de 3,05 m §i о lätime de 3,40 m, ce inscrie о formä pentagonalä, cele douä laturi de pornire avänd cäte 2,13 m lungime. Pe laturile de sud, sud-est, est §i de nord se aflä minuscule ferestre, variabile de la un caz la altul, cu deschideri de cäte 0,29 x 0,30 m, 0,17 x 0,23 m, 0,14 x 0,19 m §i 0,34 x 0,21 m. Acoperirea interioarä dezväluie mäiestria me§terului care a ridicat-o. Astfel, deasupra naosului §i a pronaosului, respectiv a navei, a realizat о boltä semicilindricä unitarä. Spre deosebire de bisericile de la Bäita sau Porumbeni, de exemplu, cu care se aseamänä, unde intälnim §i tavane, semicilindrul boltéi ajunge pänä in planul unde erese cele trei laturi ale pronaosului §i acolo
