Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
se omogenizeazä cu conturul semicilindric al celor trei panouri curbate plecate de pe laturile poligonului. Inältimea maxima a boltii, fatä de nivelul pardoselii, este de 3,45 m, iconostasul mascänd aceastä diferentä. Acela§i sistem de acoperire il gäsim §i la absida altarului, cu о bolti mai joasä, la 2,99 m de la nivelul pardoselii, rezultatä din asamblarea a atät de des intälnitelor panouri curbate. Structural, biserica are о infrastructure din lespezi masive de piaträ naturalá, peste care s-au a§ezat barne masive din lemn de stejar, late de peste 35 cm, ce formeaza talpa. Peste acestea s-au ridicat peretii confectionati din barne din lemn de brad, aproximativ cate 8-10 bucäti, ín tehnica „blockbau", prin suprapunerea acestora, cu imbinäri in „coadä de rändunicä". Primele trei ränduri de bärne, in locul de ímbinare dau na§tere la console, care, in partea superioarä, au lungimi de circa 40 cm §i pe mäsurä ce coboara formánd retrageri treptate, ele avänd atät un rol decorativ, dar §i de sustinere a cununei acoperi§ului. §arpanta acoperi§ului ce sustine invelitoarea este realizatä simplu, prin intermediul unor cäpriori ce se sprijinä direct pe cosoroabä, fiecare pereche fiind intäritä prin intermediul unor cle§ti. Fatä de alte biserici, edificiul de la Cu§telnic nu a avut turn, deoarece, dacä il comparäm ce cel de la Bäita, de exemplu, al cärui tavan situat deasupra pronaosului este drept, in cazul de fatä el este boltit, ceea ce eliminä posibilitatea sä fi avut turn. Ilustratii, dar §i planuri mai vechi, ne aratä cä anterior a existat un turn-clopotnitä la capätul de sud-vest al bisericii, ulterior demolat, asupra cäruia о sä revenim. Biserica atrage atentia atät prin armonia proportiilor, dar mai ales prin elementele decorative ce le contine, stärnind admiratia, intre care §i cele douä inträri, ale cäror ancadramente au forma gäurii de cheie, „o formä rara intälnitä",23 aflatä doar la biserica din Läpu§na, judetul Mure§. Aceastä formä de intrare nu se gäse§te la nici о altä bisericä de lemn din Románia, ea fiind intälnitä la о poartä dintr-o localitate din sud-estul Transilvaniei.24 25 Ioana Cristache-Panait remarcä existenta acestei forme strävechi de intrare la biserica de lemn silezianä de la Wierzbie, din secolul al XVI-lea, „nu färä а remarca rolul pästorilor transilväneni in „sloboziile" din Polonia de-а lungul veacurilor"25 Insä cum s-а ajuns la aceastä formä nu se dä nici о explicate. In scurtul istoric (doar 25 pagini scrise intr-un caiet), dedicat localitätii §i bisericii de lemn, indeosebi a picturii decorative, főstül preot al bisericii, Sämärghitan _____________________________________Etnografie_________________________________ 23 Eugenia Greceanu, Tipológia bisericilor de lemn din zona centralä a Transilvaniei. Privire de ansamblu in unna inventarierii din 1962-1965, ín Monumente Istorice. Studii §i lucräri de restaurare, CSCAS, DMI, Sibiu, 1969, p.67. 24 Ion Vlädutiu, Etnográfia romäneascä, Ed. §tiintificä, 1973, p.146, fig.8. 25 Ioana Cristache-Panait, op. cit., p.211.
