Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
128 Marisia XXIX Al doilea element determinant al stratului de arhitecturä mai veche este inältimea constructiilor, in unele zone apäränd case cu douä nivele in podi§ul inait. La acestea, nivelul de jos reprezenta folosirea spatiului realizat prin ridicarea temeliei de inältimea unui soclu de 1,50-2,00 m. Initial, umplut cu pämänt pänä la jumätatea, trecändu-se la casele mai női, excavatia devine aproape completä. Nivelul de jos era alcätuit din douä incäperi separate, pivnita §i cäsuta, iar nivelul de sus este caracterizat prin prezenta a douä incäperi cu о singurä intrare prin tindä. Accesul la nivelul de jos se face prin gärliciu iar la nivelul superior prin „prizvar", „privariu" (de la a privi) un fel de prispä, partial dezvoltatä in forma unui foi§or ie§ind din perimetrul de baza al casei §i acoperit cu prelungirea stre§inii casei. In ceea ce prive§te plastica arhitecturalä §i decorativä, aceasta scoate in evidentä principiul formulát de me§terii populari de realizare a utilului §i imbinarea lui cu frumosul. In arhitectura popularä, frumosul este legat in primul ränd de modul de a§ezare a casei §i in general a intregii gospodärii §i integrarea ei in peisajul inconjurätor; apoi, de satisfacerea unor anume conditii in stabilirea raporturilor de märime dintre diferitele pärti ale constructiei §i de infrumusetarea prin modul de proportionare, de fasonare, de impodobire cu anume decoratii a acestor pärti, precum §i a diferitelor elemente constitutive. Elementele de bazä prin care identificäm frumosul din arhitectura popularä sunt: modul de a§ezare §i incadrarea constructiei in peisajul inconjurätor, simetria sau asimetria dintre volume, proportia §i decorul. Felurile de a combina §i ordona diferite pärti ale constructiei de cätre me§terii populari pot fi observate atät din analiza planului, cat §i din distribuirea decoratiei. Analiza planului ne permite sä determinäm vechimea aproximativä, regiunea cäreia apartine constructia §i chiar etnia constructorului sau a proprietarului. Astfel se poate observa cä о casä а täranilor romäni din Transilvania este supusä altor reguli traditionale de compozitie decät casa construitä de me§terii nationalitätilor conlocuitoare pentru nevoile de viatä ale acestora. Planul caselor vechi, la care fatada era precedatä de о prispä dreaptä, se caracteriza printr-o preferintä accentuatä spre forme asimetrice, pe cänd planurile mai noi (dupä 1900) dimpotrivä, marcheazä о tendintä spre simetrie; astfei, foi§orul §i-a pierdut vechea lui functie devenind element de apärare §i de evidentiere a inträrii §i a§ezat in mijlocul fatadei cu toate acestea, gustul pentru compozitia asimetricä la manifestä in cadrul general al gospodäriei, prin laturile clädirilor care pot fi prelungite, perpendicular sau
