Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
129 Etnografie paralel cu laturile celelalte; de regula, fiecare generatie adaugä, inlocuie§te, modificä dupä propria nevoie constructia21. Felul cum sunt compuse fatadele trädeazä §i aceste tendinte spre asimetrie, pitoresc §.a. in cadrul ansamblului compus din distribuirea incäperilor. Repartitia golurilor nu este fäcutä dupä anumite principii de simetrie ci dupä functia incäperilor §i nevoilor reale de iluminare §i acces. Dispozitia stälpilor care inträ in componenta prispelor poate fi asimetricä, dar cautä totu§i un ritm de ordonare in functie de numärul peretilor transversali ai case care corespund grinzilor principale. In modul de tratare a fatadelor, rezultä ca träsäturi generale tendinte cätre о dispozitie asimetricä la casele vechi §i invers la cele mai noi, pe de altä parte simtul deosebit al echilibrului, concretizat in douä forme aplicate atät la casele vechi cat §i la cele noi: 1. ideea echilibrului ce se bazeazä pe accentuarea legäturii clädirii cu natura inconjurätoare, sugeratä prin elementul prispä §i 2. principiul trecerii gradate, de jos in sus, de la greu la u§or, de la solid la forme deschise, aeriene, ideea echilibrului in acest caz finde sä se exprime in primul ränd prin legätura constructiei cu solul §i care se ridicä §i apoi se integreazä in natura inconjurätoare. Echilibrarea armonioasä a diferitelor pärti din care sunt compuse constructiile populare se spore§te §i prin modul §i natura decoratiei. Totodatä, aceastä echilibrare se datoreazä in primul ränd dimensiunilor pe care clädirea le are in plan §i in elevatie §i raportului armonios care existä intre aceste dimensiuni. Atät planul, cät §i elevatia aratä existenta la aceste constructu a unor rapoarte simple, comensurabile, atät in plan cät §i in elevatie. Raportul dintre cele douä laturi ale patrulaterului planului este la casele frumoase mai vechi 1/1, 2/3, sau 3/4. In elevatie se remarcä in primul ränd raportul dintre inältimea fatadei pänä la strea§inä §i inältimea acoperi§ului acest raport caracterizänd pe de о parte vechimea, iar pe de alta regiunea, sau zona etnograficä. Decoratia, a fost intotdeauna pentru infrumusetarea constructiei aläturi de incadrarea in peisaj, respectarea unor principii estetice in arhitecturä care tin de: simetrie, repetarea motivului §i alternantä. Extins la fatade, gustul pentru infrumusetarea casei a determinat täranul artist sä sape in masa de tencuialä a peretilor, in jurul ferestrelor §i u§ii, la colturile clädirii, in lungul parapetelor zidite ale prispei sau chiar pe cämpul zidäriei de cele mai multe ori, Ornamente diferite. Motivele decorative sunt realizate uneori §i din stuc alb sau colorat, sunt dispuse in benzi late formate din combinatii foarte variate de figuri 2,Grigore Ionescu, Arhitecturä popularä in Romania, Ed. Meridiane, Bucure^ti, 1971, pp. 47-48.
