Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie 127 sufletesc, simetrii lini§titoare, trasee regulatoare, mäsuri ale frumusetii pure.18 Chiar daca au existat mari suprafete de gorun, unele prezente pänä astäzi pe portiunile mai malte ale podi§ului Tärnavelor, intre cursurile paralele ale Mure§ului §i Oltului, este tinutul in care arhitectura de lemn in cununi de bärne orizontale este foarte slab reprezentatä (fatä de Valea Gurghiului sau Mure§ului Superior-spre exemplu, cifrele statistice indicänd chiar cea mai micä frecventä a acestora din Transilvania. Arhitectura de lemn e reprezentatä mai mult sub forma constructiilor de imprejmuire. ín categoria planurilor vechi predomina cele alcätuite din douä incäperi, tinda §i casa. In casa se afla vatra §i hornul placat cu cahle smältuite sau vopsite in verde. In tinda, vatra din fund era alipitä peretelui median al casei era ocupat de un cuptor emisferic. Planurile mai dezvoltate din aceastä categorie cuprindeau mai ales in partea de est a podi§ului §i о camara, a§ezatä spre fundul tindei sau mai des al casei de locuit; aceastä dispozitie de plan era intälnitä §i in Bistrita Näsäud, Moldova de vest, Tara Oltului §i depresiunile intracarpatice estice. Casele acestea aveau о fatadä foarte simplä, färä ornamentale dar sträluceau de albetea varului. Amenajarea interiorului cu ceramicä §i tesäturi insä, compensa aspectui relativ modest al exterior. О caracteristicä principalä a arhitecturii din zona Tärnavei Mid este data de modificärile aduse acoperi§ului, in locul traditionalului acoperif in patru ape, apare о invelitoare foarte inaltä nurnai in douä ape, locul apelor inguste fiind luat ca in cadrul caselor säse§ti de timpanele drepte, triunghiulare sau cu colturile teilte. Aid se observä influenta arhitecturii orä$ene$ti transilvänene prin modul de a§ezare §i tratare a frontului caselor cätre ulitä §i anume, aliniate §i legate intre ele cu porti inalte pline19. Stratui vechi de arhitecturä nu mai reprezintä astäzi pe Tärnavä nici a zecea parte din totálul construit. Locul acesta a fost incä din a doua jumätate a sec. XIX de casa de aspect säsesc. Aceasta era determinat in primul ränd de forma acoperi§ului care in loc de patru ape apare cu douä, ceea ce se nume§te „pinion" sau fronton vertical cu forma de trapéz, surmontat de un triunghi inclinat. Paiele au fost inlocuite total de tigle solzite, mici sau mari. Casele mai vechi de la sfär§itul sec. XVIII §i inceputul sec. XIX erau din pereti de piaträ sau cärämidä cu acoperi§ in patru ape20. 18 C-tin Joja, Actualitatea tradipei arhitecturale romänepi, Ed. Tehnicä, 1984. 19 Grigore Ionescu, Arhitectura populant din Romania, Ed. Meridiane, Bucurejti, 1971, p. 20. 20 Florea Bobu Florescu, Paul Petrescu (coordonatori), Arta popularä romäneascä, Ed. Academiei, Bucure§ti, 1969, p. 120.
