Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
126 Marisia XXIX Portile gospodäriilor romäne§ti de la Vaidacuta sunt desigur mult mai modeste decät cele de influentä säseascä din celelalte sate investigate. Monumentalitatea aici este inläturatä, la fei §i curtile sunt deschise §i aerate, ca о notä §i de etnopsihologie regionale, considerändu-se cä spiritul traditional, autentic, specific romänesc, de raportare la spatiu, este deschis inspre lumea dinafarä, nu ermetizat, camuflat, inchis inspre läuntru ca la sa§i sau secui. Imprejmuirile gospodäriilor din satele investigate, sunt realizate fie din zid de cärämidä care ingräde§te curtea pe una sau douä laturi, ori imprejmuire din gard de scanduri sau §ipci cu varfurile retezate drept sau rotunjite, uneori terminandu-se cu §ipcile traforate in motivul lalelei sau altele. Cáteva gospodarii mai pästreazä §-i sistemul imprejmuirii cu gard impletit din nuiele de alun sau de rächitä, in zóna culturilor din botárul curtilor, un caz intálnit la Lasläul Mic. Bineinteles, ca §i in alte zone, gardul traditional din lemn a fost inlocuit din motive practice cu cel din fier fórját, stalpi din teává de fier, piaci din tablä de fier vopsitá sau zincata. Frumoasele Ornamente traforate odinioarä, au fost inlocuite cu impersonalele „S"-uri sau „inimioare", cercuri, din särmä räsucitä. Am remarcat insä, lucru imbucurätor din perspectivä etnograficä, pästrarea unor stalpi de forrná arhaicä din pietre cioplite, monolitice, de dimensiuni impresionante, preväzute cä perforatii interesante prin care este fixatá balamaua porti din fier fórját, care se terminä cu о sigurantä. Astfel de stälpi am intälnit in Vii§oara nr. 175 ? (ilizibil) §i Lasläul Mic (la gospodäria päräsitä de la nr. 86). Arhitectura traditionalä täräneascä, civilä sau bisericeascä, este expresia intelegerii de viatä a colectivitätii, a raportului omului cu cosmosul, cu colectivitatea, о filozofie - spun arhitectii - total exprimatä in raporturile §i opozitia de umbrä §i luminä, in structura vectorialä a casei täräne§ti §i urbane, in masivitatea zidurilor bisericilor de ocnite §i inträndurile repetate ale turlelor, de pictura exterioarä. Arhitectura mai recentä, ignorä §i ascunde structura, nu gäse§te mijloace plastice decät in decor; renuntändu-se de exemplu la pridvor (prispä, tárnát), arhitectura de influentä urbanä inmulte§te mijloacele decorative §i uzeazä de о bogätie de material ingreunänd, accentuänd senzatia de apäsare pe care, dimpotrivä, arhitectura traditionalä о pulveriza. Arhitectura traditionalä romäneascä raportatä la cea säseascä, crea prin pridvor un al doilea mediu natural propriu sufletului omenesc, mediu fäcut sä cuprind ä toate emotiile noastre, sä punä in vibratie sentimentele noastre, sä polarizeze senzatiile noastre impunänd ritmul sferei de echilibru
