Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
modul de construire autohton adaptändu-se astfel la marea regiune culturalä a sud-estului. Inainte de a trece mai departe la evolutia locuintei populare sase§ti va trebui sä observäm unele caracteristici intälnite atät in Transilvania de Nord cat §i in Tara Bärsei §i anume la pozitia intrarii in casä care nu e din curte ci direct din stradä. Inca nu exista о explicate pentru aceastä alegere a sa§ilor. Unele exemple räsfirate gäsim §i la locuintele ungure§ti §i romäne§ti. Aceastä caracteristicä о gäsim §i mai tärziu cänd casele si-au aliniat corni§a la stradä. Evolutia casei aduce cu sine adäugarea celei de-а treia incäperi folositä de obicei ca §i cämarä sau depozitare denumite „Kaller". Intersant e faptul cä §i la locuintele oltene§ti apare acestä incäpere cu aceea§i functiune denumitä „celar" iar cele douä cuvinte se aseamänä. In ceea ce prive§te pivnita, aceasta era solicitatä in zone agricole dar mai ales in cele viticole, accesul fäcändu-se printr-o scarä exterioarä sau interioarä. Prezenta pivnitei apare §i atunci cänd casa e amplasatä in apropierea unui päräu iar prin ridicarea spatiilor de locuit peste pivnitä se obtineau sus incäperi uscate. In plus , о casä inaltä aräta mai bine iar dorinta täranilor sa§i de a-§i etala bogätia la stradä era intodeauna о caracteristicä de-а lor. Paul Petrescu a realizat un studiu comparativ despre locuinta popularä in regiunea Franken din spatiul de provenientä a sagilor §i cea transilvanä §i a ajuns la concluzia cä nu modul de a construi este tipic din Franken, care in perioada colonizärii era incä in faze incipiente ci consta intr-un mod propriu de a impärti spatiul, mod intälnit §i aid §i acolo. Ceea ce e considerat tipic pentru sa§i este „Haus"-ul, incäperea cu vatra, de dimensiuni foarte mari, cäteodatä düble fatä de de „Stube" iar accesul se realiza ре о scarä. Aceastä ipotezä e valoroasä pentru cä §i in alte regiuni ale Transilvaniei gäsim aceea§i scarä de acces cätre „Stube". Despre procesul de evolutie a pridvorului, atät la noi ca §i in Europa existä studii cuprinzätoare a§a cä ne vom reduce doar la cäteva constatäri. Astfel casele cu pridvor cum e logic, apar mai mult in zona de sud a Europei din motivul cä acolo logiile §i erasele corespund mai mult conditiilor de viatä. Totu§i problema aceasta nu poate avea о rezolvare atät de u§oarä, privind constructiile mänästire§ti din nordul Romäniei unde exista о cursivä acoperitä pe fatadele principale. In arhitectura ruralä din Transilvania doar unele surse recente ne demonstreazä existenta unei anexe din lemn dar sursele din vremurile mai vechi ne lipsesc cu desävär§ire. Cert este cä printre casele rurale säse§ti apar douä tipuri de pridvoare ce depind de materialelel de constructii: a) pridvorul pe intreaga latura a fatadei, frecvent la casele din lemn §i b) pridvorul privit ca extindere a scärii, privit ca о casä a scärii, frecvent la casele din lut. Aceste douä forme insä nu se gäsesc in acee§i zonä. 121 _Etnografie_____
