Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
120 Ma risi a XXIX ultim caz se produce in douä feluri: alipirea incáperii din dorinta de a avea un spatiu lipsit de fűm, cum intälnim in majoritatea regiunilor Europei centrale sau procesul caracteristic pentru casele nord germane „Hallenhaus" cánd se dore§te a avea о incäpere de locuit specialä §i se compartimentezá spatiul existent. Expresia germana pentru locuinte „Stube", din punctui de vedere al cercetätoarei de locuinte Margarete Baur-Heinhold §i sprijinindu-se pe alte lucrari etimologice, provine de la cuväntul „stuba" sau „Badestube" ceea ce insemna baie. Ea presupune cä aceste incäperi ar fi existat in cultura locuirii deja din sec. XI §i XII pe cänd veniserä primii coloni§ti. La acelea§i puncte de vedere ajunge §i cercetätorul slovac Vaclav Frolec §i considera cä aceastä caracteristicä este prezentä in intregul spatiu danubian. Aceste studii sunt de mare insemnätate §i pentru noi nu numai pentru cä se referä la perioada de stabilire a sa§ilor in Transilvania ci §i pentru cä acelea§i expresii sunt pästrate de-alungul secolelor. De remarcat este faptul cä in toate regiunile Transilvaniei, populatia säseascä folose§te cuväntul: a) „Haus" in variantele „Heus", „Hois" sau „Heis" §i lafel „Stube" sub formele lovaié „Stuf", „Stiff". Exceptie face zóna de nord a Transilvaniei unde la fei ca in Europa centralä „Haus" se referä la incäperea cu vatra §i „Stube" la spatiul de locuit. О imagine surprinzätoare gäsim insä la locuinta din nordul Transilvaniei. De§i istoria colonizärii nu diferä de la sud la nord, evolutia locuintei ia cäi diferite. In nord rämäne incäperea cu vatra in continuare §i zona de locuit a§a cum e caracteristic tipologiei est europene. In planuri, organizarea unei locuinte säse§ti apare astfei: pridvor, incäpere de locuit, acces pe scäri, scärile pivnitei, scara pentru pod, cutie pentru fäinä, lavitä, plitä, vaträ din cahle, ladä pt. haine, pat inalt, bancä de sprijin, lada cu zestre, masä, co§ cu vase, scaune din scänduri. Existau case cu douä incäperi §i case cu trei incäperi; nu intälnim nicäieri cuplul de „Haus"- „Stube". Existä sau case cu „Stube" §i „Laube", acesta din urmä fiind prispa, sau case cu „Haus" §i „Laube", forma mai veche fiind aceasta din urma. Se poate urmäri cele douä evolutii: a) alipirea la incäperea cu fum §i b) compartimentarea incäperii cu fum, cum о intälnim atät la locuintele romäne§ti cät §i la locuintele säse§ti din Románia. Vom constata cä locuintele säse§ti din sudul Transilvaniei la fei ca §i locuintele din sudul Romäniei actuale apartin marii familii de locuinte rurale sud-est-europene in timp ce casa nordtransilväneanä, prin evolutia sa, apartine familiei est-europene. Hotarul dintre cele douä zone se afla aproximativ pe cursul Tárnavei Mici - sustine arhitectul K. Birthler. Este deci de presupus cä evolutia locuintei säse§ti transilvänene a fost influentatä de
