Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie 119 generale in legäturä cu locuinta täräneascä säseascä din Transilvania. Potrivit acestor studii, la momentul sosirii coloni§tilor germani in Transilvania, ceea ce au gasit era о zonä dezafectatä. Majoritatea lor erau tärani dar existau §i meseria§i ca dulgheri, minieri sau negustori ce sperau sä gäseascä conditii mai bűne de viatä. Acest lucru este dovedit §i de gravarea numelui pe un element al §arpantei de la catedrala romanocatolicä din Alba Iulia (Syfrid von Krakau §i Herbord von Urwegen). О a§ezare era compusä din mai multe grupäri cu case räsfirate. Acestea erau construite sau din räfinoase sau din lemn de esentä taré, in functie de materialul disponibil din regiune, acoperite initial cu paie sau §indrilä. Erau traversate de о retea de ulite (exemplu evolutia parcelarului Säli§te). Incäperile eerau initial foarte simple §i nu prezentau incä aspecte ce sunt caracteristice doar sa§ilor. Abia mai tärziu apar locuintele perpendiculare pe axul sträzii, acoperi§ in douä ape dar nici acum nu se puteau diferentia net de locuintele romäne§ti din sec. XIX. In regiunea Bistritei vor apärea locuinte säse§ti cu pridvor ceea ce nu pare nicidecum caracteristic säsesc dar el era un element caracteristic locuintelor säse§ti din alte zone agricole. Dupä cum se §tie, invazia mongolä din 1241 va duce la decäderea a§ezärile din Transilvania. Materialele u§or inflamabile, acoperi§ul de stuf sau §indrilä, vor fi supuse la incendieri repetate, la fei ca §i in cazul Rä§novului, informatie ce provine din „Dorfmonographie Rosenau" de Gustav Sanders. Abia in secolul XVI se va interzice lemnul structural in favoarea pietrei §i a cärämizilor. Capesius Roswith in „Das Siebenbürgischsächsische Bauernhaus" scrie cä ín sec. XIX, locuinta urbanä incä nu se diferentiazä de de cea ruralä. K. Birthler, relizeazä о analizä a locuintei mai recente a sa§ilor, prezentänd-o ca pe о constructie masivä din cärämidä, cu fronton la stradä, vopsit de regula initial in galben,roz, sau verde deschis, avänd de obicei douä ferestre cu obloane, iar la nivelul podului douä goluri mici intre care era aplicat un element de ornament stucaturä sau о zicalä. Un horn inalt §i masiv se ridica de obicei deasupra coamei. Accesul carelor din stradä in curtea ingustä se fäcea pe о poartä iar intrarea in casä se fäcea initial direct din stradä. Vita de vie invelea fatada dinspre curte a casei. Existä diferite teorii rezultate de cercetärile locuintelor ale lui Gustav Ränk §i Richard Weiss referitor la evolutia numärului de incäperi. Ränk reu§e§te sä demonstreze un specific est §i nord european de trecere de la о singurä incäpere la douä in timp ce Weiss constatä cä e valabilä atät teória aceasta §i pentru pentru Europa centralä cät §i existenta unei evolutii idependente. Hotärätor pentru acest proces sunt douä cazuri: trasnformarea incäperii multifunctionale prin acoperirea locului de foc §i transformarea lui in loc de dormit sau adäugarea unei incäperi ca §i un spatiu separat. Acest
