Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Marísia XXIX agricole. De regula, acestea din urmä sunt amplasate intre cele douä constructii principale, cel mai frecvent afländu-se sub acela§i acoperi§. Amplasarea anexelor economice gospodäre§ti in continuarea casei, ca §i in Europa Centralä §i Apuseanä, se leagä de dezvoltarea organica a acesteia, deoarece impunea numai prelungirea acoperi§ului pe latura interioarä pentru obtinerea unui adäpost deschis §i apoi inchis, pentru animale, unelte §i produse. In evolutia caselor de tip säsesc in Transilvania distingem douä etape, atät in zonele colonizate mai timpuriu, cät §i la cele din timpurile mai apropiate. Astfel, intr-o prima etapä, casele §i anexele gospodäre§ti au fost construite din materiale locale §i au avut planuri simple. Ulterior, la sfär§itul sec. XVIII §i mai ales in sec. XIX, materialele locale (bärne, ímpletituri din nuiele §i lut, §indrile, stuf ) au fost inlocuite cu cärämizi §i tigle, in locul tipului traditional de case fiind introduse tipurile influentate de cele urbane, tencuite §i väruite la exterior, care au fost aliniate de-а lungul sträzilor, curtile au fost inchise cu ziduri inalte, cu porti masive, devenind uneori adevärate fortificatii.14 Evolutiv, de-а lungul timpului, casele sa§ilor au inregistrat о evolutie mai sustinutä sau mai lentä in functie de conditiile istorico-sociale diferite de dezvoltare a satelor; о situatie mai bunä au avut satele libere, de pe a§a numitul „pämänt cräiesc", in timp ce satele aservite, de pe domeniile feudale, dinspre periferiile zonelor colonizate, cum au fost §i cele de pe Tárnává Mica, au avut о situatie mai grea. Satele de pe pämäntul cräiesc situate mai departe de ora§e §i de drumurile importante care sträbäteau Transilvania s-au dezvoltat mai lent §i ca urmare au pästrat mai multe forme de culturä traditionale.15 V. Buturä considera cä avänd in vedere dezvoltarea a§ezärilor §i a arhitecturii populare in zonele colonizate in timpuri mai apropiate, dupä stabilirea §i parcelarea vetrei satelor, coloni§tii au zorit construirea adäposturilor, pentru ei §i animale, folosind materiale locale §i experienta autohtonilor. Autorul aprecia cä din aceasta cauzä este posibil ca primele case, fäcute in grabä sä fi fost asemänätoare cu casele romäne§ti, cum au fost pänä in timpuri mai apropiate in satele cu populatie mixtä mi särace §i mai izolate.16 Birthler Klaus, arhitect, membru in echipa noasträ de cercetare - aläturi de cercetätorul Dórin loan Rus, preocupat de istoria sa§ilor- bazänduse pe bibliográfia in limba germanä, a sintetizat cäteva aspecte evolutive 14 V Buturä, op. cit., p. 145. 15 Ibidem, p. 148. 16 Ibidem, p. 150. 118
