Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie 115 ambientului natural armonios §i pitoresc al Romäniei.11 Locuinta face parte dintr-un ansamblu de constructii necesare desfä§urärii vietii familiale, iar constructiile cu caracter economic corespund exigentelor regionale legate de practicarea unor ocupatii ca agricultura, viticultura, cre§terea animalelor §.a., fiind caracteristice modului de viatä ruralä.11 12 A§ezärile zonei Tárnává Mica din jurul Vii§oarei supuse cercetárii noastre se incadreazá ín general tipologiei cunoscute a Podi§ului Tárnavelor §i sunt atestate documentar majoritatea in secolul al XIV-lea. Spre exemplificare, ne vom referi la comuna Vii§oara (in maghiara Csatófalva, in germanä Hohndorf) cu satele care apartin acesteia (Vii§oara, Ormeni§ §i Sántioana); este situata pe valea páráului Domald sau Zagar, afluent al ráului Tárnává Mica, la nord de Dumbráveni §i la sud-vest de Bäläu§eri, Vii§oara fiind atestatá documentar in anul 1367 cu numele de Hondorf. Comuna Viigoara s-а format din satele Hohndorf (atestat documentar in 1376) §i Maldorf (s-а format in jurul anului 1300 §i a fost atestat documentar in 1420); satui Ormeni§ atestat la 1303 Suplac (in maghiara Küküllőszéplak, in germanä Schöndorf) este о comuna situata pe ráül Tárnává Micä. Satele componente sunt Suplac, Idrifaia, Lasläu Mic, Lasláu Maré, Vaidacuta. Suplac este о comuna situata pe ráül Tárnává Micä, pe drumul judetean Tärnäveni - Bäläu§eri la aproximativ 20 km de Tärnäveni, 16 km de Bäläu§eri. Suplacul este atestat documentar la 1325, Idrifaia la 1331, Laslául Maré la 1332. Podi§ul Tárnavelor, in general, reprezintä о zonä cu populatie mixtä, unde aläturi de romäni s-au a§ezat maghiari, mai ales in partea de nord-vest, secui in parte de est §i sa§i in partea centralä §i sudicä. Habitatul a fost influentat de conditiile favorabile de a§ezare pe care le-au oferit väile largi care sträbat podi§ul §i importanta retea de drumuri care il incadreazä §i traverseazä. Informatiile obtinute in urma parcurgerii studiilor scrise, atätea la care am avut acces mai ales in perioada premergätoare demarärii cercetärii de térén au fost coroborate cu unele informatii obtinute din teren de la locuitori ai satelor, nu intotdeauna intälnind insä ceea ce am putea numi informatori performeri. Ace§tia insä ne-au fost de un real folos §i i-am amintit in lista de le sfir§itul lucrärii. Ca organisme social-economice, a§ezärile au evoluat sub influenta factorilor istorici, demografici, sociali §i a tot mai complexelor cerinte ale vietii materiale dar §i spirituale. In zona supusä investigatiei noastre, in perspectiva aparitiei §i dezvoltärii istorice distingem a§ezäri ale populatiei 11 Georgeta Stoica, Arhitectura popularä romaneascä, Ed. Meridiane, Bucure§ti, 1989, pp. 5-6. 12 Ibidem.
