Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Marisia XXIX imigrate §i colonizate, precum §i a§ezarile populatiei autohtone romane§ti. Ca §i caracteristicä demograficä principalä, majoritatea satelor cercetate au fost locuite preponderent de populatie säseascä, exceptie fäcänd Suplacul §i Idrifaia unde proportia maghiarilor a fost mai mare §i Vaidacuta, sat romänesc. Tot о caracteristicä comunä reprezintä §i emigrarea masivä treptatä a sa§ilor in Germania (sau alte zone ale Europei), locul lor fiind luat de romäni, multi din zona Apusenilor, iar recent, ca un fenomen general in Transilvania, de tigani, ace§tia din urmä ocupänd de cele mai multe ori ilegal §i chiar abuziv fostele gospodárii ale sa§ilor, odinioarä atat de prospere §i exemplar intretinute. In ceea ce prive§te tipológia satelor, acestea se incadreazä in general tipului celor adunate, acest tip asiguränd dupä cum se §tie comunitätilor sáte§ti о mai buna administrare §i valorificare a diferitelor categorii de terenuri din cuprinsul hotarelor, tarinilor, fänetelor, pá§unilor, ca §i о mai eficientä apärare tata de animaleie sálbatice §i du§mani. Tipurile actuale de sate reprezintä, ca dealtfel §i in alte zone similare, un stadiu al indelungatului proces de intensificare a populärii Transilvaniei de-а lungul timpului, urmat invers din päcate recent §i aici de о depopulare §i imbätränire a satelor respective. Cel mai frecvent tip intälnit este a§adar cel al satelor adunate, fie cu structura terenului regulatä, liniarä sau geometricä, tie neregulatä. Planurile acestora se leagä §i de intemeierea a§ezärilor prin colonizäri cu romäni din alte zone mai särace ca Apusenii, sau cu sa§i sau unguri. Satele cu structurä liniarä au gospodäriile desfä§urate pe douä linii, de о parte §i alta a drumului, structura fiind dublatä in unele §i de existenta unui päräu (de exemplu cazul Lasläul Mic, Lasläul Mare). Curtile acestora sunt organizate pe parcele mai Iungi §i mai largi, dar cele mai frecvent intälnite sunt satele ingrämädite, compacte, aceste planuri fiind caracteristice nu numai unor sate intemeiate sau colonizate de sa§i (ca Vii§oara, Lasläul Mic, Ormeni§ §.a.), ci §i a satelor preponderant maghiare13 (ca Idrifaia), romäne§ti (ca Lasläul Mare) sau mixte (ca Suplac). Ulitele satelor investigate, cad deobicei perpendicular ca §i linia gospodäriilor pe strada principalä. In general, caracteristicä satelor investigate a fost alinierea constructiilor gospodäriei pe un singur lat al curtii. Apare deasemenea in planul gospodäriilor uneori §ura pe latura a doua din fundul curtii, pentru a facilita descärcarea carului de furaje, iar pe latura a treia sau in latura de la drum continuatoarea portii, bucätäria de 13 Pentru cultura maghiarä a se vedea lucrarea lui Kos Karoly cu titlul tradus in limba romána Arta popularä maghiarä din Tárnává Micä, Ed. Kriterion, Bucuregti, 1978. 116
