Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Marisia XXIX cu o mare sensibilitate necesitatea studiului arhitecturii in devenirea noasträ recomanda „...sä ne oprim in loc din vreme in vreme, sä cunoa§tem oameni §i fapte märete sau mai märunte, §i sä privim totul ca о frumoasä poveste de iarnä la gura sobei de unde nepotii aflä cum au träit, cum s-au rugat §i unde, cum au trudit §i cum s-au bucurat romänii -§i cei cu care au convietuit- de rodul palmelor §i al mintii lor, infäptuind un acoperi§ intre ei §i Cerul ve§niciei ca sä-i fereascä de stihii, ca sä-i adäposteascä de frig ori de razele soarelui, ca sä-§i facä cuib de locuire, loc de inchinäciune sau agora pentru bucuria §i necazul colectiv"9. Privitä in ansamblu, arhitectura popularä romäneascä este unitarä, pe intreg teritoriu, in ceea ce prive§te conceptia, tehnicile de constructie, planimetria; aceastä unitate este insä exprimatä intr-o diversitate de forme regionale §i zonale, care ii conferä §i un specific §i farmec aparte. Analizatä din punct de vedere al plasticii arhitecturale globale adaptate la conditiile mediului geografic (climä, materiale de constructie, incadrare in peisaj), locuinta popularä prezintä totu§i in hotarul fiecärei impärtiri geografice naturale, numeroase infäti§äri §i tipuri cu caractere specifice destul de bine conturate. Programele arhitecturii populare sunt relativ putine §i pot fi grupate in patru mari categorii esentiale §i anume locuinta (casa), biserica, anexele gospodäre§ti, instalatiile de tehnicä täräneascä10; desigur, locuinta detine locul privilegiat in preocupärile de analizä arhitecturalä, motiv pentru care §i noi in prezentul studiu vom insista asupra studiului acesteia in cäteva sate din Tárnává Micä. Diferitele tipuri de habitat rural au evoluat prin contributia a numero§i membri ai societätii din generatii succesive, ca rezultat al colaborärii dintre constructor §i locuitor. Membrii comunitätii rurale §i-au durat casele §i constructiile economice ei in§i§i sau cu ajutorul me§terilor locali, potrivit exigentelor proprii. Me§terii populari cuno§teau tipul de constructie acceptat de comunitatea respectivä, determinänd de fiecare datä numai particularitätile sale §i dimensiunile, in functie de cerintele familiale, de situatia economicä a proprietarului §i de configuratia terenului. Casa, asupra cäreia me§terii populari §i-au concentrat cu precädere atentia, se distinge printre toate celelalte constructii realizäri arhitecturale; locuintele cu caracter economic ce compun gospodäria, precum §i edificiile cu caracter comunitar specifice a§ezärilor rurale formeazä о parte а ambientului construit care imbogäte§te §i contribuie la umanizarea 9 loan Godea, op cit., p.5. 10 Gr. Ionescu, Arhitectura romäneascä. Tipologii, creafii, creatori, Ed. Tehnicä, Bucure^ti, 1986, p.6. 114
