Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie organizarea curtilor, a anumitor planuri pentru diferitele tipuri functionale de constructii, urmärindu-se о cät mai bunä apärare din exterior §i о cät mai u§oarä accesibilitate in circulatia interioarä, precum §i dinspre cäile de transport.5 De asemenea, componenta curtilor §i constructiile gospodäre§ti sau diferentiat §i dezvoltat in primul ránd potrivit cerintelor ocupationale. De aceea, in satele cu ocupatia principals cre§terea animalelor - spre exemplu - a fost necesarä sporirea §i extinderea anexelor pentru adäpostirea, iar in cele predominant agricole s-au impus anexele pentru adäpostit uneltele agricole ; in zonele viticole ca cea a Tärnavei Mici de care ne ocupäm, anexele §i pivnitele au fost adaptate acestei ocupatii. ín cadrul studiului evolutiei indelungate a arhitecturii populare pe teritoriul Romäniei, arhitectul Grigore Ionescu afirma cä stabilirea fondului strävechi §i aportul propriu al unei anume etape istorice, in special in ceea ce prive§te locuinta, constituie problema cea mai dificilä de rezolvat( s.n.). Autorul afirma cä pentru a lämuri aceastä laturä a evolutiei „ trebuie sä tinem seama nu numai de permanentele legate de tehnica constructiei de sistemul structural §i de vocabularul decorativ, ci §i de acele progrese constante care pe plan filosofic sunt о reflectare a modului de viatä §i a idealurilor morale §i spirituale ale täranului román ( s.n.) -dar nu numai- care in majoritatea cazurilor a fost arhitectul §i constructorul propriei locuinte".6 In lucrarea sa referitoare la arhitecturä, recent apärutä intr-un prim volum, loan Godea incepea prin a definii arhitectura ca fiind „preocuparea umanä de a construi securitar, trainic, functional §i pläcut, cu §tiintä, artä, talent, mäsurä, cumpätare §i responsabilitate in interes individual sau public"7; ca §i conceptie a spatiilor in care se desfä§oarä activitätiile umane, ca proces al na§terii, dezvoltärii, decäderii §i disparitiei anumitor cerinte tematice, specifice unei epoci, cu rezolvärile date acestora, arhitectura cunoa§te §i procese involutive §i nu intotdeauna cronologia pune in evidentä progresul, insä un fir ro§u conducätor, al inovatiei, generatoare de valori superioare, sträbate intreaga dezvoltare arhitecturalä, ilustränd procesul de acumulare a elementelor noii calitäti §i de disparitie a celei vechi, conturändu-se trepte noi in evolutia fenomenului"8. loan Godea, motivänd 5 Valér Buturä, Strävechi märturii de civilizatie romäneascä. Transilvania-studiu etnografie. Ed. §tiintificä $i Enciclopedicä, Bucurejti, 1989, v. subcap. „Casele germander" pp. 144-158; Idem, Etnográfia poporului román, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1978, p. 45-126 6 Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romäniei de-а lungul veacuriior, Ed. Academiei R.S.R., Bucure^ti, 1982, p. 51. 7 loan Godea, Arhitectura la romäni de la obärfii la Cozia: sinteze, crestomatie, reconstituiri, imagini, Ed. Primus, Oradea, 2007, p. 3. 8 Ibidem, apud Gheorghe Curinschi Vorone, Istoria arhitecturii in Romania, Editura Tehnicä, Bucurejti, 1981, p.8. 113
