Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Marisia XXIX A§ezärile dobändesc valoare de document dacä sunt privite ca un produs cultural, rezultat al interactiunii dintre от §i mediul natural. Antropogeograful George Välsan aräta cä in acest raport valoarea primordialä о are elementul uman §i ce a fost el in stare sä realizeze dupä о evolutie uneori secularä impotriva sau cu ajutorul factorilor istorici, politici, economici, geografici sau de altä natura.2 In studiul evolutiei istorice a a§ezärilor, atät istoricii, cät §i geografii, etnografii sau etnologii, cad de acord cä populatia se stabilere §i träie§te intr-un anumit teritoriu, in care satele, elementele de referintä ale a§ezärii, sau constituit ca formatiuni naturale, dezvoltate §i structurate de-а lungul vremii, in scopul ocrotirii unor interese locale §i perpetuärii vietii comunitätii. Oamenii i§i leagä traiul zilnic de un anumit loc, din teritoriul care devine comunitatea lor, a§ezarea lor, domiciliul lor - element esential care conferä stabilitate §i sigurantä individului §i familiei - unde i§i organizeazä §i desfä§oarä munca, pentru a-§i procura mijloacele de trai. Din conviebnre se nasc interese comune, iar interesele comune ale indivizilor aflati in acela§i perimetru socio-uman s-а dezvoltat apói necesitatea de a se organize intr-o asociatie, in vederea satisfacerii acestor interese - comuna.3 La baza comunei rurale stä satui, in urma evolutiei transformärilor, sporirii §i amplificärii functiunilor sale in epoca modernä; satui poate fi definit astfei ca о categorie social-teritorialä relativ complexä, alcätuitä din о aglomerare de case §i dependinte (vatra propriu-zisä a satului) §i dintr-un teritoriu de pe care se obtine productia agricolä (hotarul, mo§ia) sau / §i zootehnicä. A locui insemna capacitatea omului de a se integra intr-un sistem mitic §i ritual, intrucät satui §i casa sunt forme de umanizare a spatiului prin locuire, cultivare, exploatare, cu sensul de a§ezare4. Locui intemeierii unei a§ezäri poate fi bun sau räu, urát sau frumos, inalt sau jos, inchis sau deschis. Intemeierea unei a§ezäri trebuie sä indeplineascä mai multe conditii fizicogeografice, naturale, dar eie nu sunt determinate doar de acestea ci §i de factori politici economici administrativi care dealtfel au determinat §i influentat geneza §i evolutia acestora. Valér Buturä, spre exemplu, afirma cä tipurile zonale s-au individualizat in timp, sub influenta unui complex de factori, economici, naturali, datoritä traditiilor etnice §i uneori dispozitiilor administrative, prin generalizarea localä sau zonalä a unor anumite tipuri de planuri in 2 G. Välsan, Opere alese,Ed. §tiin{ificä, Bucure§ti, 1971, p. 352. 3 loan Silviu Nistor, Comuna §i judetul. Factori ai civilizatiei romänepi unitare. Evolutia istoricä, Ed. Dada, Cluj-Napoca, 2000, p. 17. 4 Aurelia Cosma, Structuri teritoriale §i de comunitate..., Ed. Oscar Print, Bucurejti, 2001, p. 66. 112
