Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
96 Marisia XXIX improprietärire, cu mäsurätorile §i parcelärile inginerilor cadastrali, putini la numär, sä§i facä datoria. ín general, locuitorii din zonele montane, inclusiv cei din Mure§ul Superior, erau con§tienti cä datoritä lipsei de pámánt arabil nu vor putea fi ímproprietariti cu loturi de cultura §i a§teptau ca prin reformé sä fie ímproprietariti cu pä§uni §i päduri. De aceea, doreau aplicarea art. 24 §i 32 din Legea de reformä agrarä, care prevedea ca acolo unde interesele economice о cer sä fie expropriate, cu avizul organelor silvice §i cu aprobarea Comitetului agrar §i päduri pentru a fi transformate in pä§uni comunale. Astfel de pä§uni trebuiau constituite pentru 22 de localitäti din Valea Gurghiului §i alte 40 de a§ezäri din bazinul Mure§ului Superior17. Nu au putut fi Tnsä aplicate hotärärile autoritätilor agrare de creare a acestor pä§uni pe baza suprafetelor expropriate deoarece atät autoritäre silvice cät §i unele comune nu au fost de acord cu continutul lor. Autoritäre silvice, unde incä mai lucrau majoritatea functionarilor din régimül austro-ungar sau noi parveniti, se opuneau transformärii tuturor suprafetelor de päduri expropriate ín pä§uni comunale pe motivul cä cele douä instante agrare, Comisiile de Ocol §i Judeteanä, nu au tinut seama in luarea hotärärilor de expropriere de avizele silvice potrivit prevederilor légii. Comunele, ca expresie a vointei täränimii considerau cä ín baza Légii de reformä agrarä §i din motivul cä ocupatia de bazä a acestora in zóna montanä era cre§terea animalelor, aveau dreptul la suprafete mai mari, ín functie de numärul capilor de familie. Datoritä acestor controverse provocate, se vor declan§a о serie de procese interminabile pentru clarificarea acestor probleme, timp in care täranii nu au putut beneficia de prevederile légii agrare. Astfel, locuitorii comunelor din Valea Gurghiului au avut de infruntat opozitia autoritätilor silvice care administrau acum intinsele päduri proprietate a statului, iar cei din comunele din Valea Superioarä а Mure§ului rezistenta continuä a latifundiarilor maghiari §i secui, care nu doreau sä renunte la aceste päduri. De retinut faptul cä cei mai multi dinire ei erau §i beneficiarii unor intreprinderi forestiere; ori, cum legea prevedea cä dacä existä terenuri in exploatare forestierä, dacä detin instalatii legate de exploatarea lemnului (gatere electrice, ferästraie hidraulice, funiculare, stävilare de apä pentru practicarea plutäritului lemnului, linii ferate forestiere etc), acestea puteau fi expropriate abia dupä terminarea exploatärilor, ceea ce desigur a dús la prelungirea §i mai mult a aplicärii reforméi agrare, ceea ce a dus la sporirea nemultumirilor create intre minoritarii prophetari maghiari sau sa§i de astfei de terenuri cu päduri §i majoritarii tärani romäni din zona Mure§ului Superior, dar printre care existau desigur §i tärani maghiari sau secui, beneficiari ai légii de reformä agrarä, insä in numär mai mic decät romänii ( Exceptie fäcea zona Gheorhenilor, unde secuii formeazä §i azi majoritatea etnicä). Au fost inventate о serie de tertipuri de cätre marii prophetari maghiari din zonä care impiedicau cu orice pret sau intärziau in favoarea lor §i in defavoarea täränimii aplicarea prevederilor Légii agrare. in anul 1926, la Comitetul agrar se aflau pentru avizarea constituirii de pä§uni comunale in suprafatä totalä de 30 966 iugäre cererile urmätoarelor localitäti din Valea Mure§ului (in ordine alfabeticä): Aluni§, Deda, Dedrad, Deleni, Dumbrava, Filea, Idicel, Lueriu, Lunca Bradului, Maiore§ti, Petri§, Porce§ti, Rästolita, Räpa, Säcalu de Pädure, Stinceni, Suseni §i Toplita. Pentru acestea, stabilirea märimii lotului tip nu s-а fäcut in conformitate cu Legea agrarä, luändu-se drept bazä de calcul numärul caselor , ceea ce nu corespundea cu numärul capilor de familie, intrucät in aceea§i casä locuiau treipatru familii. Alteori, din rea vointä sau necunoa§tere de cauzä, localitätile respective au fost incadrate la categoria celor de deal, nu de munte, ceea ce a presupus mic§orarea lotului tip. Toate acestea au amplificat nemultumirile §i au continuat procesele la diferite instante. 17 Ibidem, p.455.
