Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Is torié 97 In anul 1927, 40 de comune cu populatie majoritarä romäneascä, Tnainteazä Comitetului agrar un memoriu colectiv Tn care se cerea avändu-se Tn vedere faptul cä ceastä problema a pädurilor §i pä§unilor comunale de pe Valea Mure§ului, formeazä un interes comun pentru toate aceste a§ezäri, sä se centralizeze §i sä se judece Tntr-un singur complex pentru a se putea solutiona procesele mai operativ §i corespunzätor cu doleantele täranilor. Totodatä, cereau deplasarea Ia fata locului a unei comisii ministeriale, Tmpreunä cu consilierul agricol al judetului Mure§, pentru solutionarea problemelor. Se repro§a pe bunä dreptate cä multe hotäräri Tn legäturä cu aplicarea reforméi au fost luate „de la birou”, ignorändu-se starea de fapt, datoritä interventiei unor personalitäti influente, interesate Tn salvarea proprietätii mo§iere§ti. In Toplita, T§i aveau proprietate о serie de mo§ieri a cäror suprafete s-au märit Tncontinuu Tn decursui timpului ca urmare a acaparärii de cätre ace§tia a loturilor detinute cändva de tärani. Recensämäntul din 1910 Tnregistra 22 de proprietari ce detineau 65% din Tntreaga suprafatä a comunei, adicä 39 502 iugäre. Cele mai mari proprietati apartineau mo§ierilor Urmanczy Jeremos (11 573 iugäre), baronul Banffy (7 548 iugäre), Éltető Albert (1279 iugäre) §i Societatea de plutärit din Reghinul säsesc (13 839 iugäre) Din aceste suprafete au cäzut sub incidenta Légii de reformä agrarä 10 430 iugäre de pädure, 1423 iugäre de teren arabil pentru tärani §i 655 iugäre pä§une pentru comunä18. Tinändu-se seama cä populatia Toplitei la 1913 era formatä din 6 056 locuitori din care 4133 romäni, 1382 maghiari, 34 germani, 420 evrei §i 87 alte nationalitäti, acumuländ cca 35% din proprietäti, täranii au fost profund nemultumiti de felul cum autoritäre au Tnteles sä aplice prevederile légii de reformä agrarä, unii neavänd nici un lot de pämänt sau posedau suprafete minuscule. Ei acuzau aceia§i procedurä Tn care nici reprezentantul comisiei de ocol nici cel al comisiei judetene nu se deplasase la fata locului pentru a analiza situatia concretä ci s-au bazat pe datele furnizate de mo§ieri, culese la voia Tntämplärii ori luate din foile cadastrale incorecte §i din cartea funduarä. Intr-un memoriu, toplitenii arätau cä aceste comisii de ocol §i judeteanä au luat de bazä un certificat din 1922 prin care se stabilea cä Toplita are 1300 capi de familie, neincluzändu-se aici §i cele 7 cätune apartinätoare. Totodatä, se declara Tn mod eronat cä proprietätile mo§ierului fäceau parte din zona de §es19. Toate acestea au creat noi nemultumiri §i chiar dacä о altä comisie declara la 22 martié 1924 cä zona supusä exproprierii este de munte, doar cele 50 de iugäre teren cultivabil acordat toplitenilor reprezentau prea putin fatä de nevoile lor. Problema nu a fost solutionatä operativ datoritä faptului cä s-а procedat gre§it §i Tn cazul domeniului Banffy din care s-а expropriat pentru tärani „aproape numai teren dat deja spre exploatare firmelor sträine” ceea ce Tnsemna cä Tndreptätitii urmau sä primeascä „päduri färä päduri” §i sä pläteascä cu „bani gata terenurile neproductive” care „trebuiau de fapt sä fie Tmpädurite”20 Ca §i Tn alte situatii mai delicate, la 8 februarie 1926, comuna Toplita solicita sprijinul primului patriarh Miron Cristea, Tn memoriul Tnaintat arätänd situatia grea a locuitorilor ca urmare a modului defectuos Tn care s-а realizat exproprierea, täranii ceränd Tndreptarea dureroasei realitäti create, pentru a scápa „poporul din ghearele vampirilor care sug mäduva...”, pentru ca täränimea sä nu rämänä Tn continuare „slugi pribegi §i sáraci ín tara noasträ bogatä” a§a cum „au fost sub imperiul austro-ungar”21 Miron Cristea va interveni prin douä petitii la Ministerul Agriculturii §i la Comitetul Agrar, 1&lbidem, p. 467. 19Ibidem, cf. ANIC, fond Comitetul agrar, jud. Mure§, dosar 16/1298, f.55. 20Ibidem, dosar 22/1928, f. 69. 21T. Rus, lucr. cit. p. 468-469.
