Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 95 päräsind lini§tea vetrelor lor familiale din intreg cuprinsul Patriei mame, au alergat ca sä sfäräme blestemata granitä ce ne despärtea §i sä scuture cätu§ele, jugul robiei sub care gemeau; au plecat ca sä ne aducä libertatea prin eliberarea mo§iilor strämo§e§ti, iar pe altarul acestei opere au adus ca jertfä tot ce au avut mai scump - viata lor ...Aceste scumpe jertfe ne-au adus ziua cea mare , libertatea се о a§teptäm de atätea veacuri... Din rodul jertfei acestor eroL.a räsärit reforma agrarä ca о dreaptä räsplatä а poporului román. Legea reforméi agrare a räsärit astfei din cele mai scumpe jertfe, din cele mai mari suferinte, ca cél mai mare act al dreptätii sociale §i nationale”14 Cu toate acestea, materialele pästrate ín arhivä, evidentiazä faptul cä existau Tn judetul Mure§ in perioada de dupä 1921, nemultumiri §i främäntäri täräne§ti cauzate de modul cum s-а inteles sä se aplice, in multe cazuri Legea de reformä agrarä. Aceste nemultumiri demonstreazä cä efectuarea exproprierii §i improprietäririi n-a constituit un proces lin, ci s-а desfä§urat in conditiile unei permanente lupte, expresie a setei de pämänt a täränimii. Cu toate cä exista aceastä stare de nemultumire generálé, prefectul judetului Mure§, pentru a nu atrage probabil asupra sa repro§urile superiorilor, dezinforma Ministerul de Interne raportänd cä peste tot era lini§te. Acesta declara cä „Spiritul populatiei in judet este lini§tit. Plängerile din partea täranilor, ce prive§te improprietärirea, se inainteazä foarte rar; s-au ivit numai cäteva cazuri §i cänd de comun acord cu d-l consilier agricol am luat numai decät mäsurile necesare pentru acoperirea neajunsurilor §i lini§tirea sufletelor”15. Realitatea era insä cu totul alta, incä de la inceputul lucrärilor de expropriere, documentele semnaleazä nemultumiri ale täranilor datoritä gre§elilor sävär§ite de instantele de aplicare a legislatiei agrare sau a abuzurilor care s-au manifestat in unele cazuri. Främäntärile täräne§ti au cunoscut §i in judetul Mure§, implicit ín comunele din jurul Toplitei, douä etape: prima este legatä §i coincide cu perioada pänä la definitivarea lucrärilor de reformä agrarä §i are ca träsäturä specificä lupta pentru efectuarea corectä a lucrärilor de expropriere §i improprietärire in scopul primirii pämäntului promis, precum §i impotriva abuzurilor sävär§ite de cei investiti cu aplicarea Légii de reformä agrarä. Doar pentru un numär mic de comune, la scara intregii täri aceastä perioadä se terminä in anii 1926-1927, cänd guvernul a declarat reforma agrarä terminatä; pentru alte a§ezäri insä, in special cele de munte cum sunt §i cele din zona Toplitei la care ne referim, aceastä perioadä merge pänä in 1933-1934, chiar mai tärziu in 1937-1938. Cea de a doua etapä se caracterizeazä prin lupta täranilor pentru pästrarea pämäntului primit prin reformä, pentru inläturarea unor urmäri nefaste ca urmare a abuzurilor sävär§ite de organele de aplicare a legislatiei agrare.16 Situatia creatä a dús deci la formularea numeroaselor petitii individuale sau colective ce au fost adresate organelor locale sau centrale, chiar regelui, primului ministru, mini§trilor Agriculturii §i Internelor, Parlamentului sau in cazul comunelor din Valea Superioarä a Mure§ului (Lunca Bradului, Stänceni, Toplita, Subcetate Gäläuta§, Bilbor §.a ), primului patriarh, Miron Cristea, originär dupä cum se §tie din Toplita. Täranii §i comunele lor intregi, erau purtati prin nenumärate procese, recursuri de apel la diferite instante, chiar dacä a§teptaserä indelung ca aceste comisii de expropriere §i 14Directia Judeteanä a Arhivelor Nationale Mure§, fond Comisia de expropriere §/' improprietärire a täranilor din judetul Mure§, 1922-1940, dos. 309/1927-1929, fila 1. 15Arhivele Nationale Istorice Centrale (ANIC), Bucure§ti, fond Ministerul de Interne, dos. 522/1922, f. 183 16v. Traian Rus, Främäntäri täräne§ti in judetul Mure§, in perioada 1922-1940, Tn Marisia, ,VIII, 1978, p.452 §i urm.
