Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
52 Marisia XXIX Are pämänt? Cäte jugäre§i stánjeni? Sä se enumere fiecare fundatiune; de cänd este §i scopul la fiecare? Are §coalä confesionalä? Din ce-i fäcutä? Mai fost-au alte §coli mai vechi? Cäte, unde au fost §i ce se §tie despre eie? Cänd s-а pierdut §coala? Care a fost cauza pierderii? Sub care preot §i sub care invätätor s-а pierdut? Ce invätätori s-au pierdut Tn comunä? Fosta invätätorul preot, sau cantor? Care dintre invätätori au fost preoti §i care cantori? De unde le-au fost locul na§terii? al preotului, al invätätorului, al cantorului? Ce se poveste§te despre infiintarea comunei politice (administrative -n.n)? Dar despre al celei biserice§ti? Vizitata episcopul vreodatä comuna? Cänd §i care? Ce se §tie despre timpul uniatiei? Unde ni s-а luat biserica de uniti? Cät se tine minte cät a fost simbria preotului §i a invätätorului inainte? Dar acum? Ce slujbe biserice§ti se obi§nuie§te a se face in bisericä? Ce paltä a fost inainte pentru: inmormäntäri, cununii, boteze, sfintirea apei, ie§irea la bisericä, sfe§tanii, maslu, sälindarul, pomenitul la daruri, spoveditul, cetitul la bolnavi etc? Numele preotului care a dat aceste date; cänd s-а sfintit, de unde este, unde a mai fost? Date despre viata socialä, materialä §i moralä a parohienilor; virtuti §i defecte? Cu ce s-au ocupat in vechime §i cu ce se sustin astäzi? Se aflä meseria§i? §i ce fei? Ce viitor a§teaptä pe poporul nostru? in multumire, sau decädere? Eventual alte date. Constantin Dimian, protopop, 1912” Din cele prezentate, se poate observa cu u§urintä, obiectivul urmärit de autorul chestionarului, respectiv acéla de a cunoa§te informatii detaliate despre viata bisericeascä, §colarä §i comunitarä din fiecare parohie ortodoxä, dar §i surprinderea dimensiunilor procesului de maghiarizare a comunitätilor romäne§ti din Arcul intracarpatic. Speräm cä cercetärile viitoare vor permite descoperirea räspunsurilor date la chestionarul prezentat, de cät mai multe parohii ortodoxé din judet, intreginduse astfel baza de date existentä pentru fiecare dintre acestea, cu informatii relevante de la inceputul sec. al XX-lea.54 Bugetul parohiei ortodoxé din Covasna, pe anul 1916, continea urmátoarele prevederi: A Venite: restül sesiei de anul trecut - 450; intruse dupá obligatiuni de stat- 4; intruse dupá obligatiuni la privati- 980; venite din discuri- 460; venite de la fáclii (lumänäri-n.n)- 340; venite din dare bisericeascä- 190; venite de la clopote- 8; venite de la cununati- 20; venite de la Venerabilul Consistoriu (de la mitropolia din Sibiu)- 1000; venite de orice altä naturá - 40; Total venituri - 3492 coroane. В. Cheltuieli: salarul preotului- 150; salarul invätätorilor confesionali gr. őrt- 3000; dare erarialä comunalä (impozitul cätre primärie -n.n)- 15; echivalentul ?- 35; fondul de pensie invätätori - 48; fondul de pensie preotese - 5; remuneratia cärsnicului - 100; asanarea contra focului - 12; contributii la fondul protopopesc - 14; diverse feluri - 100; reparatiuni - 80; intocmirea bugetului - 20; spese (cheltuieli) nepreväzute - 140; Total cheltuieli - 3719 coroane. De mentionat cä, in anul 1912, lista nominalä a credincio§ilor din parohia ortodoxä Covasna - care formau sinodul parohial cuprinde 226 de famili.55 Arhiepiscopul §i mitropolitul greco-catolic de la Blaj, Dr. Vasile Suciu, a trasmis parohiilor greco-catolice din Transilvania, in anul 1928, hotärärea Sinodului arhidiecezan din primävara anului 1927, conform cäreia fiecare preot paroh era obligat sä completeze о “Condicä a functiunilor sacre sävär§ite zilnic. “ In afarä de botez, cununie §i inmormäntare - se spune in documentul amintit- preotul sävär§e§te atätea functiuni sacre, care, dacä se inseamnä zi de zi in registru, dau о icoanä vie despre activitatea zilnicä a Fratilor din via Domnului. Pentru aceste consideratiuni, am hotärät 54Arhivele Nationale Covasna, Fondul Parohia ortodoxä Bretcu, Dos.1, p 1, 55Arhivele Nationale Covasna, Fondul Parohia ortodoxä Covasna, Dos. 1 p. 295-296.
