Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 53 ín domnul, ca Tncepänd cu luna ianuarie a anului ín curs (1928 -n.n.), sä introducem, ín mod obligatoriu, pentru toate parohiile din Arhidiecezä formularul acesta, relativ la care däm urmätoarele instructiuni §i dispozitiuni: condica functiunilor sacre e obligatorie pentru fiecare parohie; ín ea se vor trece §i functiunile sacre fäcute in filii, notändu-se aceasta in observäri; nu s-а trecut in condicä botezul, cununia, inmormäntarea, cum nici extrasele din diferitele matricole, conscriptia nominalä, evidenta lor putändu-se constata din matricole §i din conscriptie; rubricile singuratice se vor completa astfei: la rubricile: utrenie, liturghie, vecernie, ore de catihezä, märturisiri, cumlnecäturi, masluri, sfe§tanii, alte functiuni sacre, §edinte - adunäri §i diverse se va completa cu numere arabe, aratänd cäte functiuni s-au fäcut; Ia rubrica Predicä, se va nota subiectul; la Bolnavl ingrijiti vor fi pu§i cu numele; in Observäri se vor trece lucrurile, care meritä sä fie increstate in istoria parohiei”... In cursul anului 1932, preotul Gheorghe Boieriu, din parohia greco-catolicä Aita Seacä, a sävär§it urmätoarele “functiuni sacre”: utrenii -3; liturghii - 107; ore de catihezä - 54; märturisiri - 106; cuminecäri - 106; sfe§tanii - 2; §edinte/ adunäri - 6; alte functiuni -16. latä §i cäteva subiecte abordate in predicile tinute in fata credincio§ilor: ingrijirea sufletului, despre post, despre judecatä, insemnätatea milei, orbia sufleteascä, despre viata sfintilor, chemarea apostolilor, cäutarea lui Dumnezeu, despre pretul sufletului, despre sudalmä, drumul credintei, motivele pocäintei, propagarea credintei, despre averea lumeascä, despre spiritul de jertfä §.a.56Pretura Plä§i Baraolt, in martié 1934, trimetea preotului greco-catolic din Aita Seacä о adresä circularä, cu urmätorul continut: “ín baza ordinului D-lui Prefect binevoiti a ne inainta о situatie cät se poate de exactä a romänilor deja pierduti, care sä cuprindä urmätoarele date: numele §i pronumele tuturor locuitorilor romäni de origine etnicä trecuti la alte confesiuni; data cänd §i-a päräsit limba §i religia; formele ce s-au indeplinit cu aceastä ocazie, cu precizarea dacä toate cerintele légii de atunci au fost indeplinite; motivele §i eventualele fortäri ce l-au determinat la aceasta; confesiunea la care au trecut; starea civilä; ce mijloace §i actiuni se propune pentru recä§tigarea lor. О a doua statisticä va trebui sä intocmiti despre acei romäni care cu toate cä, §iau pästrat incä religia ortodoxä sau greco-catolicä, §i-au pierdut de altfei con§tiinta romäneascä §i sunt azi mai expu§i muncii tenace §i sistematice a preotilor minoritán. Sä precizäm faptul cä, din “datele statistice despre starea parohiei greco-catolice din Aita Seacä, in anul 1935, rezultä urmätoarele informatii: numärul sufletelor la inceputul anului - 426 (din care 224 bärbati §i 198 femei), elevi de värstä §colarä(6 - 12 ani) - 76; in acel an au fost sävär§ite 7 botezuri, 1 cununie (concubinajele au crescut in decursui anului cu 6). ín cadrul comunitätii romänes?ti din localitate functionau douä asociatii culturale cu 52 de membri; existau 6 abonamente (la douä reviste §i patru ziare). La ace§tia se adäugau §i credincio§ii ortodoc§i din localitate §i cei din Valea Zälanului. Sunt informatii care reprezintä pagini din istoria parohiei amintite, care intregesc tablóul vietii biserice§ti a comunitätii romäne§ti din localitatea Aita Seacä, din perioada interbelicä a sec. XX.57 Din aceastä paletä largä de informatii, cu toatä marea lor diversitate, se desprind cäteva concluzii, dintre care mentionäm: rolul celor douä biserici romäne§ti (ortodoxä §i greco-catolicä), in pästrarea §i afirmarea identitätii nationale; eforturile fäcute de elita bisericeascä §i laicä a romänilor ardeleni pentru organizarea §i buna functionare a invätämäntului confesional in limba romänä, a préséi romäne§ti, a fundatiilor §i 56Arhivele Nationale Covasna Parohia Greco- catollcä Aita Seacä. dos. 44, f. 1-10. 57Ibidem, dos 46, f.25.
