Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
48 Marisia XXIX Groza, George Groza §i sotia lui Sinka Gergely, achitänd suma de 700 florini.34 Pe data de 1 noiembrie 1887, protopopul Dumitru Coltofeanu, comunicä tuturor oficiilor parohiale din tractui Treiscaunelor, urmätoarele. “pentru indepärtarea nepläcerilor ce se intämpinä la oficiile parohiale cu adresarea härtiilor trebuincioase in limba románé §i pentru statornicirea unei uniformitäti, se ordoneazä ca pe viitor fiecare oficiul parohial sä serie adresa cätre oficiul presbiteral pe copertä in limba romána §i maghiarä”.35 Potrivit statutului “Fondului Vancea pentru preoti deficienti”, in anui 1890, au primit ajutoare urmätoarele persoane: Clara Solnai din Turia §i Rosalia Todor din Baraolt (probabil preotese väduve) §i loan Dragomir, orfan din Ciuc Sängiorgiu §i Alexandru Popescu, orfan din Ghelinta (probabil copii de preoti).36 Pastorala de Pa§ti, din anui 1891, a mitropolitul greco-catolic loan Vancea, incepe astfei: “Trei sunt intrebärile, pe fiecare om ajuns la precepere trebuie sá-§i le punä de mai multe ori in viata sa pämänteaseä. Cea dintái intrebare este: Cine a fäcut §i asediat (trimis-n.n.) pe om in aceastä lume? A doua intrebare este: Pentru ce träie§te omul in aceastä lume? lar a trei intrebare este: In ce mod poate ajunge omul scopul acéla pentru care este pre lume?". Räspunsul Ia ceste íntrebári, din perspectiva teologiei cre§tine este obordat pe larg in pastorala respectivä, document care se incheie astfei: “...Nu trebuie sä vä spunem care sunt faptele acestea (cele bune-.n.n), cäci voi toti le §titi iubitilor ín Cristos frati §i fii! Numai la о singurä faptä bunä care este mai värtos de lipsä in ziua de azi, atragem cu deosebire atentiunea voasträ. Aceastä faptä bunä, care totdodatä este §i datorinta cea mai scumpä, este ajutorarea bisericii §i a §coalei din toate puterile nostre. Oricine ajutä §i lucrä pentru bunästarea bisericei §i §coalei din comuna sa, face bine tuturor celor din comunä, cäci prin bisericä §i §coalä toti locuitorii comunei primesc invätäturi sfinte §i folositoare, care nu numai pentru viata aceasta , ci §i pentru fericirea eternä le sunt neapärat de lipsä”. 37 Una din cele mai vechi §i mai mari comunitäti romäne§ti din judetul Covasna este, färä indoialä, cea din localitatea Bretcu. Urmärind evolutia demograficä a romänilor bretcani, in ultimile douä secole, observäm cä aceasta a cunoscut perioade de evolutie, dar §i momente de mare dramatism care, au contribuit decisiv la seäderea drasticä a populatiei romäne§ti din aceastä localitate etnic mixtä, cunoscutä incä din anul 1426, ca "Villa Valachalis”.38 Dupä cum este cunoscut, in perioadele de pace, evolutia demograficä a comunitätii romäne§ti a fost influientatä de principala ocupatie a bretcanilor, cea de renumiti “bärsani”, respectiv pästori de oi. Nu existä incä studii riguroase despre cät au “primit” §i cät au “dat”, brescanii de la moldovenii §i muntenii de peste Carpati §i de mai departe, pänä in Caucaz. In schimb, se cunosc consecintele demografice catastrofale ale celor douä räzboaie mondiale §i ale maximéi intolerante ce a urmat Dictatului de la Viena, din toamna anului 1940. A§a s-а ajuns practic aproape la injumätätirea populatiei romäne§ti din Bretcu, in doar un secol §i jumätate. Astfel, daeä la recensämäntul din 1850, in Bretcu träiau 1205 romäni, la cel din 1910 un numär de 1234, in 1942 au fost inregistrati numai 656, ca sä ajungä la recensämäntul din 2002, doar la 677 persoane.39 Cercetarea documentelor biserice§ti, ne prilejuie§te, atät compararea datelor din aceste surse cu cele din recensämintele de stat, cät §i cuno§terea unor informatii referitoare la sporul natural §i märimea familiilor romäne§ti. Astfel, dintr-o conscriptie aflatä in Protocolul parohiei ortodoxé din Bretcu, rezultä cä in anul 1891, comunitatea 34/b/'dem, dos. 4, p. 2. 35Arhivele Nationale Covasna, Fondul Parohia ortodoxé Covasna, Dos. 1, p.163. 3®Arhivele Nationale Covasna, Parohia greco-catolicä Aita Seacä, dos.5, p.4. 37 Ibidem, dos. 6, p. 6-8. 38 loan Läcätu§u, Vasile Lechintan, Violeta Pätrunjel, op. cit., p.248. 39loan Läcätu§u,Structuri entice §i confesionale in judetele Covasna §i Harghita, Editura Universität “Petru Maior”, Tg. Mure§, 2008, p. 287.
