Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 49 romänescä din localitate era formatä din 328 de familii cu 1327 suflete, care träiau ín 251 de case. Comparand aceste cifre cu cele ale recensämäntului de stat din anul 1890, rezultä о diferentä ín minus de 264 persoane (1327 locuitori, fatä de 1063). Informatiile din conscrierea confesionalä sunt cele reale, deoarece in documentul amintit, sunt redate nominal toate familile din localitate §i numärul membrilor acestor familii. Din prelucrarea datelor conscriptiei confesionale a romänilor din Bretcu, rezultä cäteva aspecte deosebit de relevante despre configuratia familiilor romäne§ti din aceastä localitate, la sfär§itul secolului al XlX-lea. Urmärind gruparea acestor familii dupä numärul de membrii din care erau atunci formate, obtinem urmätoarea situatie: familii cu о singurä persoanä -32; familii cu douä persoane - 62; familii cu trei persoane - 58; familii cu patru persoane - 42; familii cu cinci persoane - 58; familii cu §ase persoane - 26; familii cu §apte persoane - 27; familii cu opt persoane - 8; familii cu nouä persoane - 11; familii cu zece persoane - 3 §i о singurä familie (Fenechi) cu 13 persoane.40 ín epistola circularä a mitropolitului loan Vancea, referitoare la “cre§terea religioaso-moralä a tinerimii”, emisä din Blaj, la 1 martié 1892, se spune: “Datorinta noasträ de arhiepiscop sufletesc ne indeamnä cu tärie, ca sä indreptäm cätre voi iubitilor in Christos frati §i fii, cuvinte cälduroase §i sfaturi pärinte§ti in un lucru de foarte mare insemnätate pentru fericirea familiilor voastre §i inflorirea sfintei nostre biserici, pentru inaintarea in viata religios-moralä §i prosperarea culturalä a poporului nostru §i pentru binele patriei nostre iubite. Lucrul acesta insemnat, despre care voim sä vä vorbim astädatä, este cre§terea religiös - moralä a fiilor vo§tri”. ín cuprinsul mai multor pagini, se face vorbire pe larg despre acest subiect.41 intr-un document referitor la invätämintele §i ränduielele Bisericii greco-catolice referitoare la cäsätorie, din anul 1895, se spune: “ Ce invatä a§adar Biserica despre cäsätorie? Mai intäi: cä dupä ränduielile lui Christos intre cre§tini numai aceea se poate numi cäsätorie, care totdeauna e §i tainä; in locul al doilea: cä adevärata cäsätorie incheiatä valabil nu se poate desface; in locul al treilea: cä,credincio§ii nu pot sä incheie о astfei de cäsätorie, in calea cäreia se aflä vreo piedicä bisericeascä.”42 in 30 decembrie 1897, comitetul parohial din Covasna, hotärä§te ca “junii care ar vrea sä facä jocuri publice de la muzicanti sunt scutiti de taxä de la Cräciun §i pänä la Botezul Domnului, iar de la Botezul Domnului peste tot anul, oriunde §i orice joc ar face cäntänd muzicantii, sunt datori a pläti inaintea D-lui epitrop taxa”.43 Ín 14 iunie 1898, “Comitetul parohial din aceia§i localalitate, in unanimitate hotärä§te cä, deoarece parohul Nicolae Com§a nu mai este in stare de a servi, hotäräsc din nou ca Domnia sa sä se multumeascä cu a treia parte din venitul parohial, dändu-i dreptul pärintelui capelan George Furtunä de a folosi toate drepturile apartinätoare casei parohiale §i casa parohialä”.44 in anul 1898, protopopul §tefan §andor, din Odorheiul Secuiesc, trimite preotului paroh luliu Boer, din Aita Seacä, douä circulare prin care il desemneazä sä sävär§eascä serviciul divin, pe parcursul intregului an, la filiile Baraolt §i Valea Zälanului §i sä trimitä duplicatele dupä matricolele de stare civilé.45 Printrr-o circularä “cätre intreg clerul arhidiecezan”, din anul 1899, se comunicä “ Deciziunile Sinodului 40Arhivele Nationale Covasna, Fondul Parohia ortodoxä Bretcu, Dos.1, p. 153-157. 41Arhivele Nationale Covasna, Parohia greco-catollcä Alta Seacä, dos.7, p. 12. 42Ibidem, dos. 10 p.8 . 43Arhivele Nationale Covasna, Fondul Parohia ortodoxä Covasna, Dos. 1, p.229. A4lbidem, Dos. 1, p. 234. 45Arhivele Nationale Covasna, Parohia greco-catolicä Aita Seacä, dos. 13 p.51.
