Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 45 Din Protocolul bisericesc al Parohiei greco-catolice Aita Seacä, din perioada 1862-1898, am retinut numele credincio§ilor romäni aflati in conducerea parohiei, dar §i al celor care achitau contributia bäneascä necesarä bűnei functioned a parohiei respective. ín perioada mentionatä, cei mai multi credincio§i romäni, din localitatea amintitá erau din familiile: Bardotzi, Bersan, Bogdan, Oláh, Bodor, Petki, Kadar, Szots, Puszztai, Gabor, Pakular, Groza, Ötvös, Farkas, Ruja, Boer, Varga, Zeliger, Nemeth §.a.21 Mitropolitul Alexandru Sterca §ulutiu, ín anul 1863, solicita preotilor “de a vizita §coalele, spre a cunoa§te desteritatea Docentilor, progresul pruncilor la invätäturä, la religie §i moralitate, a cäuta scrisorile, a revedea bugetul §colii, a cerceta adunarea cärtilor (biblioteca §colii) §i §coala de pomärit... Aceastá ordinatiune - se spune ín incheiere - Frátia Та о vei duce la indeplinire cu toatá acuratetia spre realizarea scopului susamintit”.22 ín iunie 1863, mitropolia Blajului, face cunoscut cá “de la locurile preaínalte, ni sa fácut cunoscut cä tinerii no§tri romäni”, atunci cand sün chemati la incorporare - “ mai cu seamá din pártile márgina§e au trecut granita ín principatele danubiene”. Preotii trebuia sá foloseascá “ toate mijloacele ínlesnitoare pentru a se putea íntoarce la párásita credintá”, amintindu-le de “datoria cu care atari tineri sunt datori Monarhului, Patriei, Natiunei §i familiei sale”.23 loan V. Rusu, protopopul greco-catolic al Sibiului, aducea la cuno§tinta publicá, ín anul 1864, aparitia cártii “Compediu de istoria Transilvaniei, cu distinctá privire la romäni”, motivänd astfel demersui säu: “De mult s-а simtit pentru romäni lipsa unei istorii a patriei nostre “Transilvania”, in limba romänä. Subscrisul väzänd aceastá lipsä, a cugetat cä face numai un serviciu binevenit natiunii sale, dacä ocupändu-se mai mult cu acest studiu, se va incerca dupä puterile sale a contribui cät de putin la prevenirea acestei necesitäti, atät de necesarä pentru romäni, §i mai ales pentru generatia mai tänärä. Amintitul volum trateazä istoria Transilvaniei din timpurile cele mai vechi, pänä in timpul cél mai nou, cu distictä privire inspre faptele, päsurile, virtutiile §i suferintele natiunii románé, in toate timpurile - avänd totu deodatä privire §i la istoria Ungariei. Pe timpul cät patria nosträ a fost incorporatä regatului Ungariei".24 Mitropolia Blajului, in anul 1865, a trimis tuturor parohiilor subordonate, un formular care cuprindea obligatiile “comunelor politice” (primäriilor) §i “comunelor biserice§ti” (parohiilor), de a sprijini docentii (invätätorii) §colilor greco-catolice, motivändu-se cä “Starea unui popor, lini§tea §i inaintarea binelui comun atärnä foarte mult de luminarea §i cultura poporului, peste tot”. Principalele obligatii erau: un salariu de 300 florini, 8 “orgii” de lemne de foe din pädurea comunalä, о locuintä de serviciu, cu douä camere; grädinä pentru legume, de 30 de ari, 80 “metere” de cucuruz, cinci “punti” de släninä §i 10 “punti” de seu”.25 ín anul 1867, redactorul Justin Popfiu, profesor de religie §i de limba §i literatura romänä la Oradea -Mare, anuntä viitoarea aparitiei a foii lunare “Amvonul”, foaie tipäritä de Mitropolia greco-catolicä a Blajului “spre folosul pästorilor suflete§ti §i spre instruirea privatä a fiecärui creatin’’. ín preambulul anuntului se spune: “Culturä! strigä neincetat popoarele. Culturä! Räsunä tärmurile Dunärii. Culturä! Repetä poalele Carpatilor. Care este cultura adeväratä dacä nu se bazeazä pe principiile sacre, eterne 21Arhivele Nationale Covasna, Fondul Parohia Greco-catolicä Aita Seacä, Dos.1, p. 1-48. 22Arhivele Nationale Covasna, Protopopiatul Greco-catolic Poian, Dos. 66, p. 9. 23lbidem, Dos. 66, p. 25. 24lbidem, Dos. 70, p. 25. 25Ibidem, Dos. 78, p. 14.
