Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
46 Marisia XXIX ale moralei evanghelice?!... Subscrisul- se mentionezä in continuare in documentul amintit- pentru a veni, dupä putintä intru ajutorul preotilor romäni, in indeplinirea misiunii lor grele de luminätori §i fericitori ai poporului prin predicarea evangheliei lui Cristos, cu binecuväntarea pärinteascä a Sfintiei sale pärintelui episcop diecezan, voi redacta de la anul nou 1868 о foaie lunarä sub titlul “Amvonul”, pentru inaintarea eloccintei sacre la romäni, precum §i pentru instruirea privatä a fiecärui cre§tin.26 In 24 mai 1871, preotul greco-catolic loan D. Papiu, de la “Institutul Corectoriu Transilvan” din Gherla, trimite о scrisoare protopopului unit din Treiscaune, cu sediul la Poian, prin care ii solicitä sä se aboneze la viitoare publicatie pe care dore§te sä о editeze. “Program a Preutului mire пи - foaie bisericeascä, scolastica §i literaria”- avea patru rubrici permanente §i anume: bisericeascä, scolasticä, literarä §i de varietäti. Interesantä este motivatia redactärii publicatiei amintite: “ Secolul prezent este secolul inaintärii; deviza се о poartä pe flamura sa: emulatia, §i cei пи-pi insupesc a inainta cu spiritul tim pul ui, nu numai cä nu corespund acestei devize a I um ii moderne,ci devin scurtati chiar §i in toate drepturile ce le posedä dupä pozitia in care se aflä”.27 Este cunoscut rolul exceptional pe care l-а avut Banca “Albina”, pentru propä§irea economicä, socialä §i culturalä a romänilor ardeleni. De aceea, redäm un fragment din documentul programatic al prestigioasei institutii bancare romäne§ti, document aflat in Fondul arhivistic “Protopopiatul greco-catolic Treiscaune”, cu sediul la Poian. “Asociatiunea este unul din cei mai productivi factori ai civilisatiunei §i progresului omenesc, §i au toatä dreptatea cei care afirmä, cä secolul nostru de aceea aratä rezultate atät de admirabile in toate sferele activitätii omene§ti, cäci secolul asociatiunilor. Dupä numärul asociatiunilor sale de toatä plasa (de toate profilurile - n.n.), se judecä a§adar gradul de culturä al unui stat, al unui popor. S-о spunem pe fatä, cäci adevärul este totdeauna mäntuitor, ca, cercetänd busola aceasta a stärii actuale a poporului nostru, ea ne prezintä un rezultat nepläcut, dar care trebuie sä ne fie cél mai puternic impuls, spre a nu mai pierde momente de supremä importantä, ci de a da bränci cu tärie ideii timpului, idei ascociatiunei, de а о incorpora §i versa prin toate formele vietii noastre sociale. Numai in acest mod progresul nostru va lua repezeciunea, cu care ne vom putea asigura bunästarea doritä §i vom putea ajunge in curänd la tinta propusä; numai a§a vom putea sta peste putin timp aläturea cu popoarele inaintate §i luminate de azi, spre a ne impärtä§i intru emulatié nobila pe cämpul progresului general. Factorii de inaintare a unui popor insä au intre sine stränsa legäturä, ca numai in lucararea comunä §i armonicä pot sä producä deplin efectul; iar cänd unui sau altul se aflä in nelucrare, incordarea celorlalti factori rámán färä, sau numai cu putin rezultat. Progresul e atunci unilateral, de aceea incet. Examinänd din acest punct de vedere starea lucrului de la noi, afläm cä, in privinta culturii spirituale a poporului nostru, de§i nu s-а fäcut incä totul fatä cu numeroasele trebuinte, s-а fäcut totu§i ceva; inceputul este bun §i promite rezultate. insä cu respect la interesele materiale ale poporului nostru, nu s-а fäcut incä nimica, ce ar implica cät de putin cerintele timpului. Progresulu nostru insä in aceastä directie e stationär, ce in viata poporului este identicä cu regresul. §i totu§i nu se poate nega, cä azi mai mult ca oricänd de la bunästarea materialä a unui popor, se conditioneazä toatä cultura, viata §i prestanta lui /..../ Considerentele acestea ne-au fost motorul principal, cänd ne-am hotärät, a implini una din cele mai insemnate trebuinte in patria nosträ §i a lua initiativa infiintärii unui Institut de credit §i economii sub numele “Albina” Este prezentat apoi, scopul bäncii §i principalele modalitäti de functionare. in incheiere se mentioneazä: “Pentru noi, care 26Ibidem, Dos. 78, p. 14. 27Ibidem, Dos. 87, p. 8.
