Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 43 altele, transmite credincio§ilor säi, urmätoarele informatii §i recomandäri: ” Mare folos spre cultivarea §i luminarea Natiunii Románé a adus de Gazeta Transilvaniei cea Romänescä de la Bra§ov, de la ínceputul ei, folos cunoscut §i pretuit de ob§te la toatá Natiunea. De aceea, ín mai multe ränduri, am recomandat-o Clerului meu, ca pe un organ vrednic natioanl §i semänätor de luminá. Acum, din nou, cu atát mai taré о recomand la tot Clerul §i la toatá Natiunea nostrá, cu cát Domnul Redactor al Gazetei acesteia . sá sprijine ridicarea unei §coli pentru invátarea Agriculturii”. ín documentul amintit, se face apói о pledoarie a necesitátii ínfiintárii unei §coli de agriculturá, deoarece “poporul román este de ob§te plugar §i agricultor”, fácánd comparatie cu foloasele aduse de §tiinta agricola natiunilor “Nemte§ti, lrlande§ti §i Engleze§ti”8 Din situatia statisticá íntocmitá ín anul 1856, rezultä cá ín acél an, ín parohiile din cadrul Protopopiatului greco-catolic Treiscaune, cu sediul la Poian, existau urmätoarele comunitáti de credincio§i románi: Arcu§, 26 familii, cu 65 de barbati §i 66 de féméi; Valea Zálanului, 40 de familii, cu 81 barbati §i 78 féméi; Ghidfaláu, 14 familii, cu 28 barbati §i 25 féméi; Bodoc, 2 bárbati §i 2 féméi; Etafaláu, 7 bárbáti §i 10 féméi; Malna§, 13 familii, 23 de bárbati §i 16 féméi; Ölteni, 6 familii, 11 bárbáti §i 9 féméi; Zálan, 1 bärbat §i 2 féméi; Valea Cri§ului (ímpreuná cu Calnic §i Zálan), 22 de bárbati §i 28 de féméi; Lisnáu, 128 de bárbati §i 121 féméi; Bicfaláu, 22 bárbati §i 29 féméi; Mágheru§, 16 bárbati §i 25 de féméi; Sántionlunca, 4 bárbati §i 2 féméi.9 Pentru desfá§urarea unui recensámánrul al populatiei (conscrierea poporului ) din anul 1857, preotii trebuiau sä facá extrase dupá matricola botezatilor, pe formulare tipárite de autoritáti. Expedierea formularelor prin po§tá, era scutitá de plata timbrelor. 10 11 ín satui Vad, din Districtul §ercaia, a avut loc- se spune íntr-o circulará a episcopiei de la Blaj, din octombrie 1857- “o sálbaticá §i mai múlt decát págáneascá faptá, unde unii nefericiti §i íntradevár múlt íntunecati locuitori de acolo, arátándu-se о boalá de vite care se nume§te aprindere de spliná, pentru ca aceasta sä о poatá paraliza, au dezgropat trupul unui mórt cu numele George Iminovici. Fratilor - se aratá ín documentul mentionat- női nu suntem ín stare a avea ín fira mai multe argumente ín contra unei fapte a§a de dejozitoare de onoare cre§tineascá §i de aceea ne márginim a vá índrepta ín cele páná acum scrise. Preotii sunt indemnati “ sä lucreze pentru indepártarea acestui pácát §i scoaterea credintelor de§arte din popor- §i ata pe lángá asemenea päcate sä putem odatä scäpa §i de ocara cea mare, care se aruncä prin asemenea fapte asupra clerului §i poporului nostru”.11 Curtea din Viena, printr-o circularä redactatä in limba románé, data 30octombrie 1857, prezintä Arhiepiscopului de Blaj, continutul “articolului Preainaltei Patente din 17 ianuarie 1850 referitor la modul cum se procedeazä in cazul ingropärii “cadavrelor persoanelor care s-au sinucis”. ín asemenea cazuri, urma ca la nivelul localitätilor, sä se constituie о comisie “care va cerceta cu deamänuntul toate imprejurärile care au premers sau au urmat faptei”. Din comisie faceau parte §i preotii parohi, care in urma concluziilor desprinse, i§i dädeau avizul ca decedatul sä fie inmormántat in cimitir sau nu”.12 ín anul §colar 1858/1859, in parohia greco-catolicä Poian, erau 21 de elevi de värstä §colarä, din familiile: Opra, Bokor §i Todor. ín acela§i an, in parohia grecocatolicä Ghelinta, erau 55 de copii de värstä §colarä, din familiile: Kozma, Cseh, 8Ibidem, Dos. 21, p.30. 9lbidem, Dos. 38, p.6. 10/b/dem, Dos. 40, p.22. 11 Ibidem, Dos. 40, p.49. :2lbidem, Dos. 40, p.51.
