Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 37 Participarea ibäne§tenilor la räzboiul de íntregire a Romäniei este reliefatä §i prin faptul cä unii dinire ei au fost decorati pentru faptele lor de vitejie in acest räzboi. Amintim pe soldatul Pop Dumitru din regimentül 82 Infanterie, care, Tn anul 1923, este decorat cu „Crucea Comemorativä a räzboiului din 1916-1918” cu barete24. La 30 august 1940, prin dictatul de la Viena, impus Romäniei de cätre Germania nazistä §i Italia fascistä, a fost smulsä, din trupul tärii, partea de nord -vest a Romäniei §i anexatä Ungariei hortyste, care a instaurat aici un régim de ocupatie hortystofascist. §irul lung, dureros, al atrocitätilor, crimelor, masacrelor, bätäilor, schingiuirilor, maltratärilor Tmpotriva populatiei romäne§ti a Tnceput incä din primele ore ale trecerii gránitéi de cätre trupele hortyste. Urmärind decimarea populatiei romäne§ti, armata, jandarmeria, politia, formatiunile paramilitare hortyste au comis tot felul de atrocitati §i samavolnicii Tmpotriva romänilor”25. ín timpul regimului hortysto-fascist, situatia economicä a ibäne§tenilor s-a Tnräutätit. Zahärul, uleiul §i fäina se dädeau numai pe cartelä. Fäina de porumb se obtinea numai de la un magazin din Reghin, iar pantofi, ciorapi, stofe numai din Ungaria26. In §colile din lbäne§ti s-а introdus limba maghiarä. Gliga Dumitru ne relata cä cei care nu §tiau pronunta cuvintele ungure§ti erau bätuti cu capul de tablä. Veteránul Petra Florea a Vasilichii ne relata cä Tn comuna lbäne§ti au venit patru unguri care au intrat Tn bisericä Tn timpul liturghiei, cu drapelul maghiar §i strigänd: „Sä träiascä Ungaria I”. Susnumitul a fost prins de cätre unguri Tn deal la Färägäu, care au Tncercat sä-i taie cäma§a romäneascä, dar el a bägat-o repede Tn pantaloni. in anul 1942, cänd au Tnceput concenträrile Tn Ungaria, la 1 iulie 1942, a fost dús, cu Tmbräcämintea de acasä §i Tncältat Tn opinci, la mina de aluminiu de la Szekesfehervär, unde säpa, zi §i noapte, cu ciocanul Tn minä. Deoarece Tn acea iarnä, pämäntul a Tnghetat de nu se putea lucra, la 1 decembrie 1942 a fost transferat la fabrica de oase (elei) de la Budapesta, pänä la 1 septembrie 1943. De acolo a fost concentrat la muncä la Läpu§na, sat apartinätor de lbäne§ti, pänä Tn septembrie 1944 cänd au venit trupele sovietice. Cei de la Läpu§na stäteau Tn värful Mocärtului, Tn colibe pline de fum §i se rugau lui Dumnezeu sä vinä bol§evicii sä-i scoatä de acolo, din mizéria aceea mare27. Despre maltratärile celor rechizitionati pentru muncä, semnificativä este §i relatarea fäcutä la 1 iunie 1943 de cätre Consulatui román, care aducea la cuno§tintä Comisiei italo-germane situatia dramaticä a täranilor romäni din lbäne§ti §i Hodac rechizitionati pentru muncä la Ocolul silvic Isticeu: Ocolul silvic „Isticeu” din Gurghiu (Mure§), condus de inginerul Mátyás, care are pärintii Tn Arad, a rechizitionat foarte multi tärani romäni din satele lbäne§ti §i Hodac, judetul Mure§, la täiere de päduri. „Ace§tia sunt fortati sä lucreze Tn hainele lor, cu hrana adusä de acasä de la ei, fiind du§i sub comandä militarä §i constituiti Tn unitate sub comanda unor militari unguri. Seara sunt läsati sä meargä acasä. Acéla care, din diferite motive, Tntärzie la serviciu, sau lipse§te, chiar daeä ar fi din motiv de boalä, este imediat sanctionat printr-un procedeu barbar: ghemuit a§ezat, cu mäinile legate §i fixate printr-un par pe sub genunchi §i apoi chinuit de soldati, care i se suie pe spinare cäte doi odatä, cälcändu-l cu picioarele. Dacä cere apä de bäut, ei toarnä un vas Tntreg peste cei pedepsit. Brevet donat muzeului §colii generale nr.2 lbäne§ti. 25Mihai Fätu, Bisericä romána din nord-vestul tärii sub ocupatia hortyistä 1940-1944, Editura Institutului Biblic §i de Misiune al Bisericii Ortodoxé Románé, Timisoara, 1985, p.53. 26Relatarea din 21 mai 1985 a Mariéi Todoran, ín värstä de 75 de ani, domiciliatä Tn lbäne§ti nr.391. 27Relatarea din 21 mai 1985 a lui Petra Florea al lui Dumitru lui lonu Vasilichii, náscut la 12 februarie 1901 pe „Pietroasa” in comuna lbane§ti.
