Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
38 Marisia XXIX Se intämplä ca uneori cel canonit sä ameteascä, atunci se dezleagä pentru ca, ulterior, dupä ce-§i revine, sä continue chinurile. ín felül acest au fost chinuiti ín cursul lunii mai a.c. cca. 30 - 35 oameni din Hodac §i lbäne§ti, dintre care am reu§it sä aflu numele urmätorilor: Ion Dan al lui Ilie a Florii, Gliga Andrei al lui Venea, Chirto§i Dumitru Cosmitii, Gliga Vasile Horga§, Suceava Dumitru al lui Samson, Dan Nicolae Papuc, Haidu Alexandru, Tinea Petru, Cisma§ Toader al lui Nionea, Chirto§ Dumitru, Matei Florea al lui loan Vlasu, Gliga Izidor al lui Dumitru, Petri Gorii, Dan Irimie Cretei, Gliga Traian al lui Zaharia, toti originari din comuna lbäne§ti. Din comuna Hodac au fost supu§i acelora§i pedepse barbare §i mai multi л ■ ’ romám Haidu Alexandru (astázi Costa Alexandru) fiind bänuit cá a fost cel care a fácut sesizarea cätre Consulatui román, a fost trimis la Clui unde a lucrat ca grádinar la un ungur28 29. ín conditiile Tnaintárii armatelor sovietice, care, la 14 septembrie 1944, se vor gäsi la Läpu§na, trupele horthysto - fasciste de ocupatie s-au dedat la crime care íntrec orice ínchipuire omeneaseä. latä ce relateazä täranca Zamfira Hár§an - Costea, sora soldatului Hár§an loan cäzut, ín septembrie 1944, ín luptele pentru eliberarea satului Chiheru: „Imi aduc aminte cá duminicä, 10 septembrie 1944, ore 16г^, mä gáseam ín comuna Gläjärie, ascunsä in pivnita vecinului meu Mihäilä Här§an, impreunä cu sora mea Märiuta Här§an, cäsätoritä cu Palcäu Florian, care avea la sänul ei pe micutul Vasilicä Här§an, in värstä de 2 ani §i jumätate. Stäteam cu totii ascun§i in асеI bed, cu u§a ineuiatä, de teama fasci§tilor horthy§ti. Putinul avut ce l-am agonisit intr-o viatä de от a fost prädat: cätiva stupi de albine, cäteva oi, un porc, douä väeute, care ne dádeau laptele - hrana noasträ de bazä pe längä mämäligutä. La data §i ora arätatä a venit la beciul nostru un strajame§ter(subofiter) horthyst, de loc de prin Trei Scaune, care, auzind cum plángeau copiii de foame §i de fricá, s-a apropiat de u§a beciului in care ne ascunseseräm §i a inceput sä tragä färä miié cu automatul, sälbatic, prin u§a de scändurä, pentru a ne ucide. Pentru cá nu mai aveam pe nimeni care sä ne sara intr-ajutor, §i cum eram cu totii cre§tini, am inceput sá spunem rugáciuni, ceránd sá ne viná in ajutorul nostru acea fiintá diviná in care credeam §i era unica noasträ sperantä - Dumnezeu. Sora mea, Märiuta Här§an, in värstä de 18 ani, nu §tia ce sä mai faeä in acele clipe groaznice pentru noi toti. A apucat о carte de rugäciuni, micä, §i a inceput sä se roage, citind din acea carte. ín timp ce stäteam in genunchi Ia lumina unui opait, au inceput sä §uiere gloantele pe la urechile noaste. In acele clipe grele un glont de armä automatä a lovit-o drept in frunte pe sora mea Märiuta Här§an, care era la un metru de mine, §i i-a ie§it prin ceafä. Nu a mai putut spune nimic decät §i-a pus mäna la frunte §i a zis: „Vai, mamä dragä”. Creierii i-au zburat pe peretii beciului. Apói a cäzut la pämänt §i a murit inecatä in sänge. Un alt glont a lovit-o pe о altä sorä de-а mea, Victoria Här§an, sträpungändu-i pieptul deasupra inimii, in timp ce tinea la sänul ei pe fiul säu, Vasilicä Här§an, in värstä de doi ani §i jumätate. Un alt glont i-a rupt micutului Vasilicä Här§an cele patru degete de la mäna dreaptä, incät am fost nevoitä sä iau un cutit §i sä-i tai cele patru degete rupte de glont, afarä de cel mare care i-a rämas intreg, dupä care l-am pansat cu basmaua mea. Mai tärziu am primit ajutor de la о doctoritä - ofiter rusoaicä, care fäcea parte dintr-o unitate militarä sovieticä. Ea a venit la noi acasä, a pansat-o cum trebuie pe sora mea, Victoria Här§an, §i pe copilul ei, Vasilicä Palcäu. Ei mai träiesc §i astäzi”30. 28Mihai Fätu.Mircea Mu§at (coordonatori), Teroarea horthysto-fascistä in nord-vestul Romäniei.Septembrie 1940-octombrie 1944. Editura politicä, Bucure§ti, 1985, p.192-193. 29Relatarea din octombrie 1985 a lui Costa Alexandru, domiciliatin Dulcea lbäne§ti.
