Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Emil A. Dandea
Istorie 357 Muzeului §i cele personale ale lui Aurel Filimon, Aurel Pop §i lustin Handrea, de cärti §i documente vechi, in care erau expuse pentru prima data, cärti rare, diplome §i ordine originale, iscälite cu mänä proprie de Marele Voievod Mihai Viteazul, descoperite in arhivele ora§ului; expozitia antirevizionistä, organizatá de ziarul „Universul” din Bucure§ti; expozitia edilitarä infätisänd realizable din órajele ardelene, cu precádere din Tärgu-Mure§ §i, in sfár§it, in parcul din spatele primáriei, expozitia de industrie micä §i casnicä, in care Societatea „Agrofera” expunea ma§ini §i unelte agricole, aläturi de unelte de intrebuintare casnicä9. Trebuie sä specificäm cä expozitiile au stärnit un mare interes din partea publicului, dar §i al oamenilor de culturá §i al ziari§tilor, majoritatea consemnárilor din presá fiind despre acestea. De fapt, acela§i interes se manifestase §i in Bucure§ti, organizatorii fiind obligati sä prelungeascä vizitarea expozitiilor din parcul „Carol”, cu 9 zile, adicä pänä in 9 iulie10 11. Presa culturalá din tarä §i cea localá publicau cronici detaliate indeosebi despre expozitiile de istorie, etnografie §i viata satului, in general. Expozitia lui Aurel Filimon era apreciatä pentru priceperea §i spiritul de discernämänt, completate cu о vastä culturá arheologicä, istoricä §i artisticä, fiindu-i remarcate cele „peste 1000 de obiecte, dovezi de vrednicie romäneascä, de trudä, de iscusintá a unui popor”11; mica expozitie «sociograficä» a profesorului Aurel Pop de la $coala Normálé, pentru cá reprezenta „o colectie vie a trecutului" §i refácea, in cele mai mici amänunte §i intr-o ordine precisä „vechiul cämin gospodäresc”,12 dar mai ales adeväratul muzeu, cu multiple laturi - cum il aprecia Henri Stahl13 - al tänärului invätätor din Porce§ti (azi Välenii de Mure§) lustin Handrea. §i citez pe acela§i autor: „un muzeu de artä bisericeascä, un muzeu de artá täräneascä, obiecte de lemn, tesäturi §i olärie §i, in sfár§it, un muzeu de §tiinte naturale, fiecare cuprinzánd suté de piese”; „foarte bine alese, cu ingeniozitate uneori/.../ obiectele muzeului Handrea constituie о adeväratä avere nu numai ca valoare §tiintificá, ci ?i ca pret” Aprecieri elogioase, datoritä poate §i ineditului ei, a stärnit §i expozitia antirevizionistä, о expozitie cu un caracter istorie §i nu numai, infäti§änd, sub diverse forme, dovezi ale genezei §i vietuirii neintrerupte romäne§ti in spatiul transilvan: härti intoemite de geografi sträini, stampe vechi cu scene din viata strämo§ilor, cu statui §i basoreliefuri, chipuri ale cäpeteniilor dacice, romane §i, ulterior, románé, tablouri sinoptice, diagramé §i härti politice cu realizärile din Transilvania dupä Marea Unire; in contrast, intr-o salä, cärti ilustrate §i fituici continänd „batjocuri” la adresa romänilor, precum §i „cärtile §i härtile §colare falsificate”14 Expozitia antirevizionistä se constituia intr-o adeväratä carte de istorie in imagini, concludentä, sugestivä, sustinutä §i de verva prelegerilor profesorului Simtion, care insotea exponatele prin tarä. Urmätoarele douä zile, duminicä §i luni (16 §i 17 august), au fost consacrate Congresului invätätorilor din Ardeal,Cri§ana §i Maramure§. La lucräri au participat Dr. C. Angelescu, ministrul instructiunii §i educatiei nationale §i V. Ghitescu, directorul general al invätämäntului normal §i normal-primar. Seara, participantii la Congres au asistat la un concert festiv, ín Sala Mare a Palatului Culturii, sustinut, dupä obicei, de corurile invätätorilor §i Conservatorului municipal. Tärgu-Mure§ul nu era la prima reuniune de anvergurä, Mai gäzduise cu putin timp in urmä, Congresul reuniunilor de 9 Idem. 10 Idem. 11“Expozitiile de la Palatul Culturii', Tn “Drum Drepf, Tärgu-Mure§, an I, nr. 9-10, din 1 sept. 1936, p. 4 §i I.C. Murä§anu, loc. cit. 12 Idem. 13 Idem. 14 I.C. Murä§anu, loc. cit., p. 106.
