Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Emil A. Dandea
358 Marisia XXIX meseria§i, cel al conducätorilor satelor, Congresul ASTREI sau cel al uniunii avocatilor. Cu fiecare prilej, Emil Dandea a sugerat ideea cä „acest ora§ i§i dä silinta” ín „a zidi cele douä temple: al lui Dumnezeu §i al muncii”, devenind, astfel, „un focar luminat al culturii noastre §i un centru puternic al industriei nationale”15. §i ambele, „cultura §i munca romäneascä vor da spre binele patriei roadele a§teptate coapte, razele unificärii suflete§ti §i a inmultirii §i Tntäririi noastre prin muncä”.* 16 ín celelalte zile ale lunii august, s-au tinut conferinte, s-au vizitat expozitiile, s-au prezentat spectacole, au avut loc intreceri de fotbal cu participarea echipelor din Subotica §i Baia-Mare, campionatele nationale la polo §i atletism. Ar trebui precizat cä, pentru „Luna Tärgu-Mure§ului”, Conservatorul municipal a pregätit special concede simfonice §i spectacole de teatru. Trupa de actori ai profesorului Chirväsutä a prezentat spectacolele cu piesele „Striana” de Alfred Mo§oiu, „trandafirii ro§ii”, de Zaharia Bärsan §i comediile „ProstuI” §i „Punctui Negru”, iar trupa de copii douä spectacole: „Grädina unchiului Tom” §i „Casa päpu§ilor”.17 Suntem Tn momentul, trebuie sä precizäm, cänd tärgmure§enii au inceput sä se obi§nuiascä cu asemenea concede §i spectacole prezentate dupä un program riguros de cätre profesorii §i elevii Conservatorului municipal. Programul lunii septembrie a fost chiar mai bogát. In prima zi s-а inaugurat Cäminul ucenicilor romäni, a cärui constructie , inceputä cu mult timp in urmä, a fost patronatä, pe ränd, de primärie, ASTRA, Ministerul Muncii, ca sä fie incheiatä, in 1935, tot de primärie. Prin grija arhitectului lonescu, edificiul ajunge, de la proiectul initial, care era un fel de „ghiveci arhitectonic international”, la faza actualä, „o picäturä de adä romäneascä”, „unicul edificiu cu boabe arhitectonice romäne§ti” - cum il receptionau, pe atunci, tärgmure§enii. Alte manifestari se succedau aproape zilnic. Printre acestea: Congresul Functionarilor Publici (5 septembrie); deschiderea expozitiei industriale organizatä de Camera de Industrie §i Corned, care a adunat §i expus noutäti in domeniu §i apoi , unul dintre cele mai inältätoare §i incärcate de semnificatii momente, in zilele de 7 §i 8 septembrie, sfintirea Catedralei romäne-unite (greco-catolice), din centrul ora§ului. La ceremonie au padicipat ínsu§i I.P.S. dr. Alexandru Nicolescu, mitropolitul Blajului, Valér Pop, fost ministru de justitie §i numit, cu putin timp inainte, ministru al industriei §i comedului, inalte fete biserice§ti, personalitäti politice §i administrative din ora§ §i judet (protopopul Elie Cämpeanu, prefectul Francisc Porubski, profesorul Simtion din Bucure§ti, primari de ora§e §i comune etc. Ziditä in nouä ani, „sorä bunä cu catedrala ododoxä sfintitä abia cu doi ani inainte”, noua constructie impunea §i ea prin monumentalitate, о operä care „ face cinste Ardealului intreg” - cum se exprima I.P.Sfintia Sa. Särbätoarea din ziua de 8 septembrie a fost cu totul deosebitä, impresionantä §i inältätoare. Ceremonia a inceput la biserica veche, de unde „o mare de lume” a pornit, in frunte cu un sobor de preoti, delegatii comunelor, de preoti cu odäjdii sfinte, prapori §i icoane sfinte, in dangätul tuturor clopotelor din ora§, sträbätänd ora§ul, pänä la noua catedralä. La „slujba solemnä, pontificatä de arhiereul Blajului”, räspunsurile fiind date de corul bisericii „Schimbarea la fatä” din Cluj, au fost de fatä mii de credincio§i din ora§, de pe Väile Mure§ului §i Tärnavelor, „Agri§tii” (membri ai Uniunii tuturor ora§elor din Romania), veniti din toate colturile tärii. Dupä Sfänta Liturghie, incheiatä pe la ora 14, s-au rostit alocutiuni in sala festivä a Primäriei18. Ecourile acestui moment solemn s-au auzit mult timp dupä aceea. Idem. 16 Idem . :7„Un an de activitate la Conservatorul municipar, tn Gazeta Mure§ului", III (1936), nr. 67 din 28 iunie, p.1. 18„Sfintirea Catedralei romäne-unite”, Tn Gazeta Миге§и!иГ, III (1936), 15 august, р.З.
