Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
Istorie 295 Pe poarta de miazä noapte de la cimitirul bisericii actuale, la 1770, trel me§teri nädä§eni §i-au insemnat numele „Pu§ca§ Lazär, Cece§ George, Luca Gavril”. Aceastä poartä e adusä alcl de la cimitirul cel vechi unde era bisericuta cea bätränä. Actuala bisericä dateazä numai de la 1854, deci pänä la acest an preotii au slujit in acea bisericuta din cimitirul vechi, a cáréi piaträ de amintire ni s-а pästrat. Un document care aratä §i referintele intre care au träit credincio§ii din Nadä§a, aminte§te data zugrävirii bisericutei vechi. Popa Marcu Vlascovics zugravul inseamnä urmätoarele: „Puterea tatái ui §i cu ajutorul §i...(härtia ruptä §i indescifrabil) Duhului Sfänt s-au zugrävit aceastä sfäntä bisericä in zilele inältatului impärat Josif al ll-lea la leatul 1783, fiind episcop in partea légii grece§ti Sofronie de la Buda, iar unitilor Joan Bob, §i aceastä sftä bisericä au fost tot neunitä cu toti megie§ii1 ei, iar protopop Mihail ot Idicel, iar jurati soborului mic popa Grigorie ot Bretc, iar popa satului Gavril /Mateiu/, iar diac satului au fost Cioba George, iar /fät/cräsnic bisericii au fost Pavel Gavril, iar biraie domne§ti au fost in partea lui Révai, Simion Pu§ca§, iar in partea lui Print, Pavel Mitra, §i s-au zugrävit aceastä bisericä cu toatä cheltuiala satului, iar mesteri de lemn au fost Pu§ca§ Lazär, Coci§ George §i Luca Gavril §i sau zugrävit pe cänd umbla impäratu in care (in träsuri prin tarä7 §i s-au zugrävit de mine cel päcätos popa Marco Vlascovics, от de 70 ani §i intru aceastä vreme umblä graul cu (4) patru §u§tace, vinul cu о §u§tacä, cucuruzul cu 8 potori, 10 potori сира 4”. Din acest document reiese cä bisericuta veche 0 au ridicat-o din lemn me§terii insemnatl in poarta de miazä noapte a cimitirului de azi, mesteri nädä§eni, §i s-a zugrävit sub popa Gavril la 3 ani dupä (sfintirea) hirotonirea lui de preot aid. Pärfintele] zugrav in umilinta lui пи noteazä cu privire la persoana dänsului nimic. Ci tine sä arate cu oarecare mändrie, ca un pravoslavnic, ce se vede sä fi fost, cä aceastä sfjänjtä bisericä au fost tot neunitä cu toti mezie§ii ei; о spune in duda bisericilor din vecini, care slabe fiind, n-au putut rezista tentativelor du§manilor §i au päräsit ortodoxia, trecänd la sf. unire. Jurati säborului mic cu popa Grigorie ot Bretc sä fi fost reprezentantii bisericii unite din loc, cäci poate pentru aceea pomene§te pe episcopul unitilor Joan Bob. Dar nu uitä popa zugravul imprejurarea cea mai insemnatä dä о pomeneascä, cä locuitorii din Nadä§a au fost iobagi pe mo§iile a doi domni, pe a lui Révai (probabil in literatura maghiarä) §i printul de la Sänt-Joana comunä situatä längä Reghin, Klebesberg, de la care s-au cumpärat mo§ia de säteni numai in 1884 (v. contractui de cumpärare pästrat in arhjiva] parjohialä]); se intelege strämo§ul printului /7 are in vedere popa Vlascovics. Aminte§te §1 de cälätoria prin Ardea! a impäratului Josif al ll-lea §1 de traiul dupä noi foarte ieftin pe acele vremuri. Acest document scris cu litere latiné afarä de leatul care e cu litere cirile se pästreazä in arhjivul] parohial din Nadä§a §i pentru bisericä noasträ de aid este, cum se vede, de maré importantä. Preotul Gavril pästore§te aid de la 1780-18191 2 3 cänd ii ia locul fiul säu Zaharie Mateiu, care prin vrednicia lui ajunge protopop al tractuiui Turda superioarä, sediul il are aid §i casa bätränä de längä bisericä nu mai adäposte§te azi nici un vlästar al acestei familii de preoti. (Vlästare din aceastä familie de preoti sunt §i azi in Räpa de Jós, tractui Reghin, §i Urisiul de Sus.) Protopopul Zaharie pástore§te aid §i conduce tractui pänä la 18634, ständu-i in ajutor fiul säu Gavril, hirotonit intr-u preot pe Nadä§a de episcopul Andrei §aguna la 1849, de la acest an deci e capelan, iar de la 1863-1 Vecinii 2 Completare fäcutä de autor 3 Anul 1819 este anulat §i Tnlocuit cu 1822 4 Corectat de autor cu creionul - 1853.
