Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
296 Marisia XXIX 1898, cänd moare, e preot. Dói fii ai säi preoti, Vasilie pästore§te §i de prezent in Räpa inferioarä, iar Zaharie a pästorit in Polät1 (ambele parohii in tractui Reghin.) De la 1898-1901 administreazä parohul Zaharie Matei и din U risi и I superior, din 1901-1911 iarä§i e preot in loc Dionisiu Rad и care la acest an se strämutä la Cuie§d. Din 1911-1912 iarä§i administrator] paroh[ial] din Urisiu de Sus, Zaharie Mateiu, din1912-196 adm[ministrator] par[ohial] din lbane§ti, Vasilie Gliga, iar din 1916, pänä la aceastä data subsemnatul am pästorit aid in Nadä§a rom. ín cimitirul cel пои, unde stä biserica de astäzi, zac osemintele protopop[ului] Zaharie, a fiului säu Gavril §i a preotesei sale, la umbra altarului, iar sub teiul dinaintea tindei bisericii zac osemintele ctitorului Blaga Mateiu, fecior de 70 ani §i a altor binefäcätori. Biserica de azi о a zidit din lemn acest Blaga, mare maestru, de loc din Nadä§a, färä platä, fiind dänsul paraclisier la biserica §i se spune cä a mai fácut reparatii la biserici in multe sate. Neinsurändu-se, s-а dedicat cu tótul me§te§ugului säu in sculptura de lemn, a devenit un vestit maestru §i sculpturile sale au darui a stoarce admiratia privitorilor §i azi. Atät cu privire la istoricul parohiei. b) Modificärile aduse parohiei: Parohia n-a suferit nici о modificare. 3. Descrierea geograficä a parohiei a) Situatia geograficä a parohiei: Parohia are о Mindere de aproape 2 km. in lungime §i e situatä intre dealuri acoperite cu päduri §i coline goale; prin mijlocul ei trece §oseaua ce vine din Reghinul Säsesc, adicä dinspre miazä noapte spre miazä zi, ducänd cätre Sovata-Praid in Secuime. Mature cu §oseaua curge valea Chiherului ce izvore§te din acei munti ai Gurghiului §i trecänd prin comunele Chiheriul de Sus §i de Jos, trece §i prin Nadä§a, §i apoi prin Beica de Jos la Petelea §i se varsä in Mure§, deci drumul il face de la räsäritul de miazä zi §i spre apusul de miazä noapte. ín partea räsäriteanä stau casele intre §osea §i vale de-а lungul, iar intre apus risipite printre grädini cu pomi §i arbori, acoperite cu paie §i din grädele, scunde ca in Basarabia. b) Vecinätätile in drumul national 4 km. de aid spre miazä noapte, parohia vecinä e in comuna Beica de Jos, parohie gr. cat., inspre räsärit, dupä dealul päduros, in valea cealaltä se invecineazä cu parohiile gr. cat. Cäcuci, Sän-Mihai, §erbeni, mai in sus Urisiul de Jos, iar in fund, la poalele muntilor Gurghiului, intre stand de piaträ, cu parohia ortodoxé Urisiul de Sus. Spre miazä zi, in drum spre Sovata, se invecineazä cu parohiile gr. cat. Chiheriul de Jos, cam la 7 km. depärtare §i Chiheriul de Sus 9 km. ínspre apus stau parohiile iarä§i gr. cat. Telecul román la 3 km. §i Habicul la 2 km. depärtare. Toate parohiile acestea amintite s-au tinut de protopopiatul Gurghiului §i se pare cä pe la 1780 au fost ortodoxé, cum vedem dintr-o notitä de pe aceea§i Evanghelie a Mitropolitului Grigorie, pe care am amintit-o mai sus, fäcutä de popa Jon din Urisiul de Jos, iatä ce spune: „Aceastä sftä ev[anghelie] eine s-ar gäsi а о cumpära poate färä nici о indoire, cä am fäcut-o sftä cu un Apostolier eu popa Ónul din Urisiu de jos impreunä cu ditorii inäuntru cári is scri§i. Eparchia Gurghiului, protopop Daniil: stäpän Eparhiei: an ul 1780 iulie zile 11. Popa Jon din Urisiu de jos.” Azi aceastä notä dovede§te §i faptul cä unitii trebuiau sä-§i provadä bisericile lor, daeä de fapt erau unite, cu cärtile de slujbä necesare §i-n acest timp aduse tot de peste munti din tärile románé pravoslavnice, cäci Blajul cu tiparnita nu era in stare sä le provadä pe toate. c) Drumurile Cea mai apropiatä statie de cale feratä Jernotfaia1 2 la о distantä de 12 km, iar Reghinul Säsesc la 14 km. Cel mai scurt drum ce duce de la statie pänä la parohie este cel national care trece prin Beica de Jos. De la re§edinta judetului pänä la parohie e о distantä de circa 40-42 km. 1 Lunca Bradului, jud. Mure§. 2Jernotfaia = lernuteni, azi cartier al municipiului Reghin
